În vizită la un om inteligent și vesel. Amenajarea casei memoriale Anton Pann din București

Proiect: Zeppelin
Text: Constantin Goagea
Foto: Andrei Mărgulescu

Bucureștiul vechi rămâne vizibil și azi în neregularitatea multor străzi și în tipologia arhitecturală a unor case. Lângă Biserica Stelian-Lucaci, undeva aproape de Calea Călărași, se găsește una dintre acele bucăți de oraș unde există încă imprimat în traseul de străzi și limitele de proprietăți, modelul urban specific secolului al XIX-lea

Șura pentru toți. Manejul din Sânsimion

Proiect: Larix Studio
Text: Köllő Miklós
Foto: Köllő Miklós, Szigeti Vajk-István

Un exerciţiu de transparenţă în peisaj, prin care un volum relativ mare se acomodează cu scara locului, şi în special cu peisajul cultural din Secuime.

Casa neagră din Primăverii. Muzeul de Artă Recentă, București

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Cosmin Dragomir

România duce o lipsă cruntă de muzee. Nu doar că nu prea se fac muzee noi, dar peste 100 de muzee sau case memoriale au dispărut în ultimii 20 și ceva de ani, mai ales prin retrocedări (și prin dezinteresul autorităților de a le achiziționa). În aceste condiții, un muzeu nou, și mai ales un muzeu de artă modernă și contemporană e un eveniment. Dacă apare și arhitectura adevărată acolo, cu atât mai bine.

„Î n t â l n i r i”. O instalație în zidurile cetății Alba Iulia

Text: Dorin Ștefan Adam, Elena Viziteu
Foto: Laurian Ghinițoiu

Majoritatea turiștilor (dar și a locuitorilor din Alba Iulia) care se plimbă prin magnifica cetate Vauban se mulțumesc cu spațiile publice principale: piețe și străzi. Puțini realizează că locul e mult mai bogat și mai complex: un sistem sofisticat și labirintic de spații, cu săli mari boltite, situate în interiorul zidurilor sau treceri care duc în locuri nedezvăluite unei primi parcurgeri.

Casa Gellu Naum de la Comana

Text: Mihai Duțescu
Foto: Andrei Mărgulescu, Mihai Duțescu
Releveu: studenții atelierului condus de prof. dr. Mircea Ochinciuc – anul 3 – UAUIM București – 2009-2010; asistenți: Melania Dulămea, Mihia Duțescu, Adrian Moleavin 

Edito: Mașina pe școală sau despre acapararea spațiului

Text & foto: Ștefan Ghenciulescu

Ce faci când ai o școală cu mulți copii (clasele I–XII) și cu puțin spațiu de joacă și sport în cele două curți de recreație? Simplu: transformi curtea din față în parcare pentru profesori. În mod oficial, cu locuri marcate frumos, cu vopsea. Copiii se pot juca în continuare, ce-i drept, însă așa, mai sportiv, strecurându-se printre mașini.

Joaca cu timpul. Laura Paraschiv – Circa 1703–3701 & Mà Bistro

Laura Paraschiv e arhitectă, colecționează obiecte și le cultivă în Circa 1703–3701, locul din București în care poți găsi unicate de design din toate timpurile.

A consemnat Dorothee Hasnas
Foto: Cătălin Georgescu, Ioana Pârvan

Consolidarea marginii. ADP – Ateliere protejate în fosta popotă a Școlii tehnice de Aviație, Mediaș

Ansamblul fostei Școli Tehnice de Aviație de la periferia orașului Mediaș, la ieșirea către Sighișoara era pe cale de a se degrada până la dispariție. În ultima perioadă însă, își schimbă funcțiunile, unele clădiri dispar, altele sunt reabilitate, apar clădiri noi. Un program social – ateliere protejate pentru persoane vulnerabile – și-a găsit loc în fosta popotă. Proiectul ADP este un exemplu de reinventare a unei construcții, dar și de re-densificare a marginii orașului, de construire a unui pol public precum și un argument pentru limitarea extinderii necontrolare a orașului.

Atelier FKM: Extinderea Universității Creștine „Partium”, Oradea

Cum construiești azi, într-un țesut istoric central constituit și caracteristic, o nouă clădire publică? Proiectul FKM pentru extinderea Universității Creștine „Partium”din Oradea a pornit de la exact această întrebare, iar răspunsul a început cu modelarea morfologiei în raport cu spațiile învecinate ale orașului.

Proiect: Atelier FKM
Text, foto: Andrei Mărgulescu

Bucuria unei clipe. Locuință de vacanță, Moltenia

Proiect, text: Anca Mihaela Constantin, Ionuț Constantin
Foto: Marius Vasile

Să vă povestim despre proiect și execuție. Și despre aventura unor lucruri recuperate.

O casă care se mișcă pe verticală. ADN BA: Imobil de locuințe, strada Occidentului, București

Semi-niveluri, camere de un etaj și jumătate, locuri multe și complexe; lumină, o fațadă care reproduce secțiunea, o locuire bogată nu doar în metri pătrați, ci și în valoare spațială: ultimul bloc terminat al celor de la ADN BA se leagă de cultura locuirii din oraș, dar e și unul dintre cele mai inovative proiecte de locuințe din România.

Cazul Floreasca – victorie de etapă: un Plan Urbanistic Dezastruos – anulat

Text: Oana-Valentina Suciu

Despre sălbăticia cu care ”dezvoltatorii urbani” țintesc cartierul bucureștean Floreasca s-a scris în presa centrală, în cea de investigații și de specialitate de ani buni. Revista Zeppelin a dedicat un amplu material acestui subiect în luna aprilie 2018 (materialul putând fi citit aici). Arhitectul Dragoș Marian, locuitor al cartierului și om implicat civic, arăta, la acea dată, că ”Modul în care mai multe terenuri din Floreasca au fost trecute din proprietate publică în proprietate privată este cel puțin bizar.

Sari la conținut