Jurnal de student: de la arhitectură tradițională la comunități durabile. Povești din Balta – Mehedinți

La final de august, câteva studente la arhitectură, sociologie, antropologie și istorie au ajuns în comuna Balta din Mehedinți unde au studiat potențialul de dezvoltare durabilă al regiunii din prisma valorificării arhitecturii tradiționale și a peisajului cultural local.

Închis şi liniştit. Casa P31, Moşniţa Nouă

Proiect & text: Constantin Şelariu – ACS Studio
Foto: Ovidiu Micşa

Într-o zonă periurbană a Timişoarei, cu case parter + mansardă multicolore, locuinta propusă este un obiect străin, alcătuit din ziduri albe şi copaci, care incearcă să ordoneze fronturile stradale discontinue şi să calmeze prin dezvoltarea pe orizontală, incoerenţa formală din jur.

Trei instalații de artă din mămăligă, la Timișoara

Text: Lorena Brează
Foto: Anca Lorinți

Între 22 august și 1 septembrie 2019 s-a desfăsurat la Timișoara proiectul Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar, o rezidență artistică cu tema hranei, în care au fost construite trei instalații artistice, concepute de trei artiști români, folosind ca materie primă mămăliga. Conceptele au fost selectate în urma unui concurs.

Casa Nădășan, Cluj

Proiect: Miklós Péterffy
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Balázs Danyi

Dacă nu vrei să stai neapărat în centru și bugetul ți-o permite, Dealul Cetățuia e probabil cartierul ideal în Cluj: e în oraș, deci accesibil și totuși izolat, e pitoresc, verde și priveliști fabuloase. În mod evident, aceste calități au și dus la ocuparea lui din ce în ce mai intensivă, cu vile și blocuri complet ieșite din scara locului.

STARH: Casa-vagon a Ordinului. Sediul Filialei OAR București

Proiect: Starh
Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Radu Malașincu

 

Puțin context. Buna practică, deschiderea și patrimoniul modest

Casa cea lungă de la Crucea

Proiect, foto: Mircea Vasvari
Text: Cosmin O. Gălățianu

Colegul meu, Vasvari

Pe Mircea Vasvari l-am cunoscut acum zece ani când ne pregăteam amândoi pentru admiterea la facultate. Veneam, alături de mulți alții, provinciali (unii în mod absurd de prin Satu Mare), în fiecare sâmbătă și duminică, la București și făceam cinci ore de desen și geometrie descriptivă cu profesorul Alexandru Bercan

 

Gara de călători Predeal (1967-1968)

Arhitecți: Irina Rosetti, Ilie Dumitrescu
Ingineri: Mircea Mihailescu, Ildikó Bucur Horváth

Pentru români, Gara din Predeal e sinonimă cu vacanța; e un simbol consensual și o clădire modernistă iconică. Relația cu locul e fericită, și întreg proiectul e un exemplu de inovație și optimism.

Un nou loc pe malul Canalului Morii. Clinică medicală la Cluj

Clădirea mică, dar cu o funcțiune complicată recurge la toate mijloacele posibile pentru a-și asigura o scară redusă și o imagine demnă, potrivite zonei istorice sensibile în care este așezată. În același timp, proiectul readuce la iveală la propriu o porțiune dintr-unul din vechile cursuri de apă ale orașului și produce un mic spațiu cu accesibilitate publică.

Modul Cărturești. Un loc cultural între două curți și un portic

Modul Cărturești este o nouă librărie și un spațiu de expoziții important în centrul Bucureștiului, pe Academiei, cu intrare din porticul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Librăria nu doar ocupă un spațiu, ci îl și transformă, fiind un prim pas în reconstituirea și, de fapt, ducerea mai departe a caracterului public și transparent inițial.

DELTA PLAN – GEST. 3 ateliere de ceramică, 3 grupuri sanitare în UAUIM

Un proiect în cadrul programului I’M UAU
Text: Justin Baroncea
Foto: Radu Malașincu, Cristina Ginara, Alexandru Ivanof

Un laborator care include ateliere de „confecții” ceramice, aparate de iluminat, mobilier din materiale și piese reciclate, bandă desenată pe pereți și un boiler pe tavan.

Casa Furnicilor, Iași

O casă mică cu un interior mare, ieftină și bogată în spații.

Ne vorbesc nu doar arhitecții, ci și beneficiarii: despre urcat scări, despre cum ajungi să mai petreci timp împreună acasă, despre cum locuința și familia cresc împreună.

Istorie pentru locuitori. Parcelările Casei Construcțiilor în București

Text: Andrei Răzvan Voinea, Irina Calotă

Parcelări istorice și comunități de vecinătate

Chiar dacă în ultimii ani au fost elaborate din ce în ce mai multe studii dedicate diverselor aspecte legate de istoria urbană românească, în continuare există subiecte care sunt prea puțin cercetate sau care nu beneficiază de o perspectivă comprehensivă de abordare. Tema istoriei locuirii bucureștene de masă a început să își facă simțită prezența în din ce în ce mai multe studii recente, care au puterea de a decela file importante ale evoluției orașelor și societății.

Sari la conținut