Reabilitare, cu multă grijă. 9 Opțiune: Piața Cetății, Baia Mare

În 2004, se termina amenajarea Pieței Libertății din Baia Mare. Multă lume era supărată pe scoaterea mașinilor sau pe transformarea unor spații verzi în suprafețe minerale. Ei bine, astăzi acea realizare a unei pieți urbane veritabile și de amenajare contemporană într-un context istoric e considerată un exemplu de pionierat și de bună practică în România. Între timp, s-au realizat mai mult piețe, mai ales în Transilvania, unele cu rezultate excelente, altele discutabile.

FLIP – un camion transformabil, o şcoală de bani pe roţi

Text: Constantin Goagea
Foto: Radu Malașincu

FLIP este un proiect despre bani, despre valoarea lor, despre felul în care-i gestionăm şi despre economie în general. Este un concept mobil şi se plimbă acum prin toată ţară, din oraş în oraş, ajungând astfel foarte uşor la copiii între 7 şi 14 ani din şcolile generale cărora le este dedicat în primul rând. Acest lucru este posibil fiindcă FLIP stă într-un camion transformabil, care se extinde şi care devine un spaţiu de educaţie prin joc.

Casa cu panoramă. Attila Kim: Recuperarea memoriei unei case vechi

O casă frumoasă. Un accident și o pierdere. O reconstrucție întreruptă. O casă nouă cu amintirile celei vechi

Text: Attila Kim
Foto: Dacian Groza, Kinga Tomos

Un capitol nou într-o istorie complicată. Restaurarea Bisericii Reformate din strada Kogălniceanu, Cluj

Uitându-vă superficial pe textul de mai jos, el poate să vă pară o înlănțuire de date și întâmplări urmată de o listă de intervenții actuale. Dar raportul modest, sec, lipsit de discursuri retorice despre concepte și viziuni dă, de fapt, știre despre viața unei clădiri: Ev Mediu și Renaștere întârziate, baroc, reinventarea istoricistă, intervențiile pline de personalitate ale unui mare arhitect – Kós Károly, intervenții dure sau inteligente, reevaluări și multe altele și așa mai departe. O poveste din care aflăm, de pildă, că fațada iconică din piatră aparentă e, de fapt, rezultatul unei decizii de restaurare din anii ’50. Și aflăm, așa în general, că istoria bisericii este mult mai complexă și mai plină de contradicții decât pare la prima vedere.

De la urbanismul lui Ceaușescu la Piața Mare. Reorganizarea și amenajarea spațiului public central din Râmnicu Vâlcea

Acesta e un proiect foarte important pentru mine, pentru că am avut, în 2012, bucuria de a fi în juriul unuia dintre atât de rarele concursuri adevărate de la noi. După 5 ani, fapt și mai rar, concursul a fost dus la bun sfârșit. Nu toate detaliile au ieșit bine la execuție, și nu toate schimbările de temă mă entuziasmează – cred că orașul s-ar fi putut lipsi de pasajul și parcarea subterană. Dar e un loc public adevărat și bun, și un proiect sincron cu arhitectura internațională, cu multe gesturi elegante ce pornesc însă de la nevoi umane reale. (Ștefan Ghenciulescu)

Dan Perjovschi: La Zid din 2010

Text: Dan Perjovschi
Foto: Dan Perjovschi & FITS

Un proiect de artă în spaţiul public pentru 10 ani. Critic, politic cu umor pe înţelesul tuturor. Mişto rimă, nu? L-am început în 2010 şi experimentez practici, situaţii şi strategii diferite în fiecare an. Din 2013 se numeşte Ziarul orizontal şi exact asta şi este. Un spaţiu de reflexie şi analiză pe subiecte politice, economice şi culturale. Local şi global. Iohannis în vremea lui Trump, Putin, Erdogan şi Dragnea.

Cub, hol, copac. Outline Architecture Office: O locuință pe strada Tolstoi, București

Proiect, text: Cristina Barna, Sorin Diaconescu
Fotografii: Sorin Diaconescu; Traian Cîmpeanu

Locuinţa a fost proiectată pentru o familie tânără, cu patru membri. Zona este una intens dezvoltată în ultimii ani (construcţiile noi sunt aproape în totalitate locuinţe colective). Pariul beneficiarului a fost realizarea unei locuințe proprii, care să respecte regulamentul de zonă şi care să insereze o prezență clar contemporană într-un ţesut existent.

RMSH. Amenajare prin reciclare la Ateliere Fără Frontiere

Text: Justin Baroncea
Foto: Radu Malaşincu, Iulia Vasile, Andra Matzal, Justin Baroncea

Ateliere Fără Frontiere este o organizație neguvernamentală care lucrează-n domeniul reciclării, producând obiecte de design din deșeuri, cu scopul inserției sociale, profesionale și civice a persoanelor aflate în mare dificultate. Activitatea lor e organizată în două direcții: 1. recuperarea şi reciclarea de bannere şi mesh‑uri publicitare – REMESH. 2. dezmembrarea de calculatoare, imprimante, copiatoare etc. 

Amenajare Studio 55. Un salon de coafură în clădirea Union, București

Proiect, text: POSTER
Foto: Radu Malașincu

Clădirea Union avea 85 de ani când am fost acolo împreună cu tinerii clienți care doreau să deschidă un salon de coafură. Arghir Culina proiectase un hotel înapoi, în 1931, dar imprevizibilul orașului reține doar esențialul arhitecturii, iar permanența rămâne vizibilă chiar și atunci când funcțiunea inițială dispare. Rămân trăsăturile principale: orientarea, structura, spațiul, aici și distribuția prin ampla curte interioară.

Arhitectura bună vinde, dar arhitecții nu știu să se vândă bine.

Interviu cu Georgian Marcu, director al firmei imobiliare Green Angels

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Cosmin Dragomir, Andrei Mărgulescu, Lucian Bugnariu Studio

L-am cunoscut pe Georgian prin colegii noștri de la ADN BA, pentru că el s-a ocupat de majoritatea clădirilor de apartamente pe care aceștia le-au proiectat.

Poveşti din Bucureşti-Sud #4: Berceni

Text: Mihai Duțescu
Foto: Andrei Mărgulescu

Fiindcă știu două persoane absolut OK și deștepte care au lucrat câțiva ani la Spitalul de Psihiatrie Al. Obregia – renumitul „spital de nebuni” din Berceni – două doctorițe, una psihiatru, cealaltă neurolog, și fiindcă ambele au fost de acord să vorbim, am făcut acest dublu-interviu cu ele.

Un incert câmp de bătălie. Despre arta publică și programul „Spațiu expandat”

Text: Judit Balko
Foto: Mihai Balko, Tiberiu Mihail Cimpoeru, Radu Boeru, Gabriel Boldiș

Termenul de artă publică, așa cum se dezvoltă în spațiul occidental începând cu anii ’60, este un termen-umbrelă, care acoperă abordări artistice diferite, ce variază de la intervenţii cu caracter permanent la cele cu caracter efemer, de la sculptură statuară la performance sau intervenţii cu sunet şi proiecte participative în care accentul este pus pe dezvoltarea unei relaţii de colaborare între în membrii unui grup sau comunităţi.

1