„Î n t â l n i r i”. O instalație în zidurile cetății Alba Iulia

Text: Dorin Ștefan Adam, Elena Viziteu
Foto: Laurian Ghinițoiu

Majoritatea turiștilor (dar și a locuitorilor din Alba Iulia) care se plimbă prin magnifica cetate Vauban se mulțumesc cu spațiile publice principale: piețe și străzi. Puțini realizează că locul e mult mai bogat și mai complex: un sistem sofisticat și labirintic de spații, cu săli mari boltite, situate în interiorul zidurilor sau treceri care duc în locuri nedezvăluite unei primi parcurgeri.

Casa Gellu Naum de la Comana

Text: Mihai Duțescu
Foto: Andrei Mărgulescu, Mihai Duțescu
Releveu: studenții atelierului condus de prof. dr. Mircea Ochinciuc – anul 3 – UAUIM București – 2009-2010; asistenți: Melania Dulămea, Mihia Duțescu, Adrian Moleavin 

Edito: Mașina pe școală sau despre acapararea spațiului

Text & foto: Ștefan Ghenciulescu

Ce faci când ai o școală cu mulți copii (clasele I–XII) și cu puțin spațiu de joacă și sport în cele două curți de recreație? Simplu: transformi curtea din față în parcare pentru profesori. În mod oficial, cu locuri marcate frumos, cu vopsea. Copiii se pot juca în continuare, ce-i drept, însă așa, mai sportiv, strecurându-se printre mașini.

Joaca cu timpul. Laura Paraschiv – Circa 1703–3701 & Mà Bistro

Laura Paraschiv e arhitectă, colecționează obiecte și le cultivă în Circa 1703–3701, locul din București în care poți găsi unicate de design din toate timpurile.

A consemnat Dorothee Hasnas
Foto: Cătălin Georgescu, Ioana Pârvan

Consolidarea marginii. ADP – Ateliere protejate în fosta popotă a Școlii tehnice de Aviație, Mediaș

Ansamblul fostei Școli Tehnice de Aviație de la periferia orașului Mediaș, la ieșirea către Sighișoara era pe cale de a se degrada până la dispariție. În ultima perioadă însă, își schimbă funcțiunile, unele clădiri dispar, altele sunt reabilitate, apar clădiri noi. Un program social – ateliere protejate pentru persoane vulnerabile – și-a găsit loc în fosta popotă. Proiectul ADP este un exemplu de reinventare a unei construcții, dar și de re-densificare a marginii orașului, de construire a unui pol public precum și un argument pentru limitarea extinderii necontrolare a orașului.

Atelier FKM: Extinderea Universității Creștine „Partium”, Oradea

Cum construiești azi, într-un țesut istoric central constituit și caracteristic, o nouă clădire publică? Proiectul FKM pentru extinderea Universității Creștine „Partium”din Oradea a pornit de la exact această întrebare, iar răspunsul a început cu modelarea morfologiei în raport cu spațiile învecinate ale orașului.

Proiect: Atelier FKM
Text, foto: Andrei Mărgulescu

Bucuria unei clipe. Locuință de vacanță, Moltenia

Proiect, text: Anca Mihaela Constantin, Ionuț Constantin
Foto: Marius Vasile

Să vă povestim despre proiect și execuție. Și despre aventura unor lucruri recuperate.

O casă care se mișcă pe verticală. ADN BA: Imobil de locuințe, strada Occidentului, București

Semi-niveluri, camere de un etaj și jumătate, locuri multe și complexe; lumină, o fațadă care reproduce secțiunea, o locuire bogată nu doar în metri pătrați, ci și în valoare spațială: ultimul bloc terminat al celor de la ADN BA se leagă de cultura locuirii din oraș, dar e și unul dintre cele mai inovative proiecte de locuințe din România.

Cazul Floreasca – victorie de etapă: un Plan Urbanistic Dezastruos – anulat

Text: Oana-Valentina Suciu

Despre sălbăticia cu care ”dezvoltatorii urbani” țintesc cartierul bucureștean Floreasca s-a scris în presa centrală, în cea de investigații și de specialitate de ani buni. Revista Zeppelin a dedicat un amplu material acestui subiect în luna aprilie 2018 (materialul putând fi citit aici). Arhitectul Dragoș Marian, locuitor al cartierului și om implicat civic, arăta, la acea dată, că ”Modul în care mai multe terenuri din Floreasca au fost trecute din proprietate publică în proprietate privată este cel puțin bizar.

„80% dintre proiectele rezidențiale sunt, în descriere, «proiecte de lux». Dar în realitate ți-e frică să intri”

Text: Vlad Odobescu

Piața rezidențială din România abia își face majoratul anul ăsta, spune Georgian Marcu, director al firmei imobiliare Green Angels. Iar din anii ăștia, trei au fost de boom și s-a construit fără respectarea vreunei reguli, iar vreo șase-șapte au urmat crizei. Azi, sectorul abia își găsește suflul, însă calitatea locuințelor medii rămâne slabă.

Clasa de mijloc din România – locuire și cultură materială. O discuție cu antropologul Bogdan Iancu

Text: Vlad Odobescu

INTRO: De câțiva ani încoace, un antropolog încalecă bicicleta sau ia metroul pentru a afla încotro se îndreaptă Bucureștiul și ai săi locuitori. Bogdan Iancu, lector dr. la Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNPSPA), face parte dintr-o echipă ce-și propune să portretizeze clasa de mijloc din România. Cum mănâncă middle class-ul românesc? Cum și unde locuiește? Cum se îmbracă? Cum își exprimă compasiunea față de cei din jur?, sunt câteva dintre întrebările de la care au pornit cercetătorii.

Locuire de tranzit compactă. Apartament pentru Airbnb: APT.NU

Proiect, text: Ștefan Păvăluță
Foto: Radu Malașincu

Piața Națiunilor Unite*, blocul cu “coloane”** sau blocul cu “portic”. Terminat la începutul anilor ’60, face parte dintr-o serie de unități de locuit ce au definit câteva axe și piețe importante ale Bucureștiului: blocul cu coloane de la Piața Romană, Blocul “Garofița” de pe Magheru, blocurile ce flancheaza Piața M. Kogalniceanu, blocul din fața Cercului Militar și capătul de perspectivă a Căii Victoriei, blocul “Gioconda”.

1