Made Expo 2021

Revista zeppelin | număr #160

 

Zeppelin #160 (iarna_2020-2021)

SUMAR

Edito: Coala de cerere, mașina de scris și apartamentul de aur

Text, obiect, foto: Mugur Grosu

 

DOSAR: EXPO. Povești despre case, orașe și oameni

Intro

Text: Ştefan Ghenciulescu

Materialele din acest dosar sunt în mod voit disproporţionate. Aşa cum sunt şi clivajele între marile proiecte naţionale muzeale – cu maxima lor valoare identitară şi politică, dar şi cu rolul lor de maşini de produs spectacol, de rulat turişti şi de făcut bani, pe de o parte, şi iniţiativele independente sau pur şi simplu la scară mică, ce se strecoară printre crăpăturile sistemului – creează reţele de colaborare, folosesc resursele locale şi sunt obligate să fie foarte creative. (…)

Între
David Chipperfield Architects: Galeria James Simon, Insula Muzeelor, Berlin

Proiect: David Chipperfield Architects
Text: Lorena Brează
Foto: Laurian Ghiniţoiu

O articulaţie între oraş şi Insula Muzeelor, între apă şi ţesutul urban, între Neues Museum şi Muzeul Pergamon, între spaţiul public şi cel al culturii, între tradiţie şi tehnologia şi societatea de azi.

Enough is Enough
Responsabilitate pe bune: Bienala de Arhitectură
Timişoara 2020

Text: Anca Cioarec, Brînduşa Tudor,Raluca Rusu, Alexandru Ciobotă
Foto: Bianca Azap, Dan Purice

Bienala de la Timişoara (BETA) a ajuns după doar trei ediţii cel mai important festival de arhitectură din România. În 2016, noua echipă transforma un eveniment local într unul regional şi ieşea puternic cu arhitectura în spaţiul public; în 2018, expoziţia principală deja nu mai era cea de proiecte, ci una bazată pe cercetare pe o temă fundamentală: locuirea. Am întrebat-o pe Alexandra Rigler, coordonator şi membru fondator al echipei, despre ce a adus această ediţie. În ceea ce priveşte expoziţia principală, s-a trecut de la analiză, cartare, înţelegere la prezentarea de soluţii. S-a încercat deschiderea şi mai mare către public decât înainte, chiar şi în condiţii de pandemie. Sustenabilitatea e peste tot azi – în discurs; uneori, e şi în conţinut; pentru echipa BETA, o bienală despre responsabilitate e necesar să fie un act de responsabilitate: „Am urmărit să avem un proces de organizare cât mai responsabil (de la cum şi cât producem la partenerii pe care îi avem alături, la ce consumăm, la cum comunicăm etc)”, spune Alexandra.
Şi desigur, ar fi echipa: nu e chiar cea din 2016 – unii dintre membri au plecat şi către funcţii care nu le-au mai dat voie să se implice – însă spiritul iniţial, entuziasmul şi competenţa sunt acolo.
Am fost la BETA în septembrie şi mi -a plăcut la nebunie. (…)

Muzeul Colectivizării din România
Casa lui Ioachim

Text: Cosmina Goagea
Foto: Andrei Mărgulescu

În casa familiei lui din Tămăşeni s-a întors, după mulţi ani petrecuţi în străinătate, Iulian – fiul lui Ioachim al lui Bulai –, să facă aici Muzeul Colectivizării, primul de acest fel din ţară. Totul a pornit de la întrebările lui de acum şi de la discuţiile aprinse despre revendicări, naţionalizare, CAP, comunişti şi chiaburi, pe care le-a auzit în casă toată copilăria. În muzeu, Ioachim devine personajul care spune, din trăite şi din auzite, povestea familiei şi a ţăranilor din Tămăşeni şi din satele din jur, aşa cum s-a întâmplat în realitate de-a lungul a mai bine de 100 de ani. În 1949, când a început colectivizarea, Ioachim avea un an. Dar toate câte s-au petrecut de atunci îi marchează puternic destinul, al lui şi al altor milioane de oameni care au trăit colectivizarea şi comunismul. Muzeul Colectivizării porneşte de la viaţa unui om, pentru a vorbi despre un întreg fenomen economic, politic, social şi moral cu efectele căruia ne confruntăm şi astăzi, 70 de ani mai târziu şi după 30 de ani de la căderea regimului comunist în România. (…)

Interioare de Buzunar. Roman telematic contemporan
O expoziţie cu realitate augmentată

Proiect: Zeppelin Design
Text: Constantin Goagea
Foto: Andrei Mărgulescu

Expoziţia a pornit de la povestea blocului şi cinematografului Patria (odinioară blocul şi cinema ARO) realizate de Horia Creangă în 1934.
Interioare de Buzunar. Roman telematic contemporan constă în expunerea machetei 3D a blocului ARO, realizată din plexiglas transparent pe care sunt gravate faţadele şi planurile incluzând spaţiile interioare ale blocului, dar şi ale cinematograful. Prin folosirea unei aplicaţii gratuite de AR existente (Artivive), folosind propriile telefoane mobile sau tablete îndreptate către această machetă, vizitatorii pot vedea dintr odată diverse întâmplări, interioarele blocului; de fapt, un fel de radiografie emoţională a blocului ARO.
Prezenţa cinematografului la parterul blocului îi transformă pe locuitori într un fel de actori care, în viaţa lor de zi cu zi, conştient sau nu, împrumută şi replică gesturile şi atitudinile peliculelor şi afişelor de film. (…)

Castelul de apă şi Turnul Artelor la Severin

Proiect: Zeppelin Design
Text: Constantin Goagea
Foto: Andrei Mărgulescu

Turnul cu aspect medieval, dar din beton aparent e o figură emblematică pentru oraş, ajungând astfel pe blazo¬nul primăriei locale. De bună seamă, silueta foarte grafică a turnului se fixează uşor în memorie şi funcţionează perfect ca logo. Cadorisit oraşului în 1915 de către regele Carol I, proiectul castelului se mândreşte cu semnătura inginerului Elie Radu, dar şi de supervizarea lui Anghel Saligny. Construcţia are 27 de metri înălţime şi este împărţită în 4 etaje foarte înalte. Iniţial, în interiorul turnului se găseau două tancuri cu apă, iar în 1964 i a fost adăugat şi al treilea rezervor, la ultimul nivel. Apa venea din Dunăre, se colecta, filtra şi steriliza prin ozonare într o staţie exterioară turnului, apoi cu ajutorul unor pompe electrice era ridicată în turn, iar de aici, prin cădere liberă, ajungea la toate casele din oraş. În 1980, din cauză că oraşul crescuse foarte mult, rezervoarele au fost mutate şi extinse, iar alimentarea cu apă se va face printr o staţie de epurare mult mai performantă. Clădirea a rămas nefolosită o vreme. La iniţiativa Primăriei şi a Direcţiei pentru Patrimoniu Istoric şi Turism Cultural din Drobeta Turnu Severin, apare ideea conversiei acestui turn într un centru de artă.
A fost invitată o echipă multidisciplinară de arhi¬tecţi, curatori, urbanişti şi muzeografi, echipă care a ela¬borat bazele unei viitoare strategii. (…)

URANUS ACUM
Un proiect despre coprezenţă şi istorie vie

Proiect & Text: Echipa URANUS ACUM
Foto: Tudor Constantinescu, Vlad Dudu, Andrei Bîrsan, echipa URANUS ACUM

Cum să prezinţi o realitate (aparent) complet dispărută? Cum să vorbeşti în acelaşi timp despre arhitectură, oraş şi oameni? Şi cum să faci trecerea de la aspectele memoriale la cele ce se întâmplă acum şi cele ce s ar putea întâmpla? URANUS ACUM a început ca o expoziţie şi se dezvoltă acum ca un program pe termen lung de cercetare, de intervenţii şi propuneri urbane.
URANUS ACUM este un proiect despre istoria vie şi despre spiritul comunitar, şi despre legăturile uneori invizibile între epoci ce par radical opuse.

Depozit cu vedere
Arhiva Mihai Oroveanu la Salonul de proiecte
Text: Salonul de proiecte, skaarchitects – Kalliopi Dimou, Sorin Istudor

Mihai Oroveanu, istoric de artă, fotograf şi curator, şi o figură majoră a artei dintre 1970 şi 2010, a lăsat în urma sa şi o arhivă fabuloasă (şi exuberantă) de fotografii. Salonul de proiecte – o asociaţie independentă de artişti şi curatori, care lucrează împreună cu Anca Oroveanu la prezervarea, ordonarea şi punerea în valoare a acesteia. Dar şi la construirea de proiecte colaborative de artă contemporană în jurul său. Spaţiul de la Palatul Universul a devenit acum un loc complex, în care lucrul, reflexia şi arta se hrănesc reciproc. E mai mult decât un Schauarchiv sau Schaudepot, şi asta într un spaţiu foarte, foarte mic.

Incredibila şi trista poveste a unei contese solitare şi a Casei ei pentru locatarul care a refuzat să participe

Text: Daniel Tudor Munteanu, Davide Tommaso Ferrando

Contesa Luisa Albertina di Tesserata a fost proprietara unei mici insule din laguna veneţiană.
Un şir lung de întâmplări nefericite şi o lipsă cronică de abilităţi administrative făcuseră ca mare parte a averii familiei sale să se risipească. Rămăsese ultima descendentă a familiei, după ce părinţii şi singurul ei frate fuseseră răpuşi de gripa spaniolă.  (…)

 

De la aproape către departe
Cartografieri vizuale ale spaţiului 2 Mai şi Vama Veche

Text: Iuliana Dumitru, Alex Axinte

Sunt oameni cărora vacanţele petrecute la 2 Mai şi Vama Veche le oferă aceeaşi tip de dependenţă ca o cafea bună băută dis de dimineaţă. Dacă nu pot să-şi îndeplinească acest tabiet/ritual, atunci nu se vor simţi bine tot restul zilei. O parte dintre aceşti oameni din când în când se vor aventura să încerce o cafea nouă, un nou amestec, o modalitate diferită de a o prepara, pentru diversificarea experienţei. Iar ocazional vor reveni la vechea cafea, să vadă dacă le mai place. Dar există şi oameni care beau aceeaşi cafea pentru toată viaţa, iar pentru mine aceşti oameni sunt fascinanţi, dependenţa lor de o anume aromă sau, în cazul de faţă, de un anume loc. Această statornicie sau ritual – fără de care anul nu este complet – de a petrece vacanţele la 2 Mai şi Vama Veche mi-a stârnit curiozitatea de când eram un locuitor permanent al zonei. (…)

ZOOM

Maşinăria urbană
Centrul expoziţional şi pentru convenţii MEETT din Toulouse

Text: OMA

Acest proiect nu se referă doar la arhitectură, ci şi la infrastructură, urbanism, peisaj şi spaţiu public. Este în sine un cartier care defineşte un punct de atracţie, dar şi o frontieră urbană, un model de densificare suburbană.

Fabrica Electra, Iaşi
Proiect: A+Noima

Text:Alexandra Berdan
Foto: Katerina Nedelcu, Alexandra Berdan, Ancuţa Costandache

Centrul de Industrie Electronică (aşa cum şi au dorit clienţii să-l numească) sau Fabrica Electra, aşa cum îi spune multă lume, aduce laolaltă spaţii de producţie, de birouri, tehnice şi de reprezentare, toate armonizate într un ansamblu de trei hale industriale. În total, 11.000 m2 amplasaţi în cadrul Parcului Industrial Miroslava din judeţul Iaşi, o zonă care îşi propune să se dezvolte accelerat în următorii ani.
Beneficiarii proiectului sunt un grup de trei companii cu capital românesc care produc componente, echipamente şi asamblări electronice. Ne-au solicitat o clădire care să le acopere nevoia de extindere a capacităţii de producţie, să asigure eficienţa operaţiunilor, să faciliteze legături mai strânse între departamente şi să le reflecte valorile: transparenţa, eficienţa, flexibilitatea, grija pentru oameni şi mediu. Astfel, pe lângă suita de spaţii care deservesc producţia, noua fabrică este şi un manifest. Unul în care ideea de a munci într un context industrial capătă o altă însemnătate, în care colaborarea şi potenţialul uman sunt puse în valoare. (…)

Terminalul ca instrument pentru urbanitate
Staţie de autobuze, Budaörs

Proiect: Intramuros
Text: Lorena Brează

Budaörs este un oraş satelit al Budapestei. A fost iniţial un sat, dar la sfârşitul anilor ’70 de construire a unui cartier de blocuri (sărace din punctul de vedere al calităţii locuirii) i-a dublat capacitatea şi l-a transformat într un oraş. Mai târziu, în oraş au început să se dezvolte o mulţime de cartiere cu case unifamiliale, contribuind şi ele la creşterea sa teritorială. Centrul oraşului are în continuare aspectul micului sat din trecut, cu o arhitectură nu foarte valoroasă. Aici au fost aşezate mai multe centre comerciale mari care deservesc Budapesta, însă a căror construcţie în capitală nu a fost dorită.
Staţia de autobuz a trebuit să fie amplasată între clădirea Auchan şi zonele de locuit de la sfârşitul anilor ’70, un teritoriu vast cu câteva clădiri, o zonă verde şi o parcare a mallului – o zonă fără nici un fel de urbanitate.
Arhitecţii de la Intramuros şi-au dorit o clădire care nu doar să rezolve o funcţiune, ci să şi contribuie la urbanizarea veritabilă a zonei. (…)

Noul acoperiş luminos
Apartamente penthouse GV51, Belgrad
Proiecr & Text: Studio ENND
Foto: Relja Ivanic

Proiectul premiat în categoria „Renovare” a celei de a şasea ediţii a Bringing Light to Life Architectural Design Awards este o extindere contrastantă şi în acelaşi timp respectuoasă a unei clădiri din centrul Belgradului.

 

Urbanizarea periferiei elveţiene
Igual Guggenheim Architects. 2 proiecte de locuinţe colective

Proiect & Text: Sancho Igual, Yves Guggenheim
Foto: Radek Brunecky (Wetzikon), Beat Bühler (Küsnacht)

Alterarea delicată a unor forme simple, elementele arhetipale şi detaliile rafinate dau identitate şi scară umană atât prismelor cu buget optimizat din Wetzikon, cât şi vilei urbane luxoase din Küsnacht

FABER. Centru cultural independent, Timişoara
Interviu cu Oana Simionescu şi Sergiu Sabău

Reporter: Lorena Brează
Foto: Farkas Pataki

FABER este o comunitate formată din oameni care de ceva timp investesc cu încredere şi energie în evoluţia pozitivă a Timişoarei, un loc a cărui poveste se centrează pe ideea de conservare strategică, nu literală, unde procesul, oamenii şi conturarea strategiilor de lucru sunt mai importante decât produsul. Asta deşi produsul chiar este impresionant: un mix de funcţiuni dedicate creativilor, şi nu numai, în care parcursul e ghidat de goluri care te ajută să te orientezi, iar diferenţele de nivel şi întrepătrunderea spaţiilor amplifică promenada şi construiesc un loc complex. La Faber, arhitecţii (F O R) sunt şi parte din echipa de investitori, iar această situaţie a influenţat mult procesul de proiectare, întrucât fiecare element al lui a fost analizat constant din diferitele roluri pe care aceştia şi le-au luat, pe rând, de-a lungul timpului.
I-am vizitat într o zi de luni agitată şi am povestit în zgomotul şantierului, unde echipa de arhitecţi şi-a mutat de ceva timp şi biroul.

Daydreaming

Text:Ştefan Ghenciulescu
Foto: Radu Abraham, Ioana Sisea

A fost o expoziţie organizată de galeria de design Epretext, în septembrie şi noiembrie 2020. Evenimentul a fost cel care a inaugurat spaţiul Faber, spaţiul cultural şi de co-working prezentat în acest număr.
Aşa cum spune curatoarea şi cofondatoarea galeriei Adela Maria Marius, „Daydreaming s-a născut din mărturisirea lui Paul Gauguin: I shut my eyes, in order to see, care a inspirat o poveste despre libertatea de a visa şi despre întoarcerea către interior” (…)

Peisaje materiale

Text: Sandra Demetrescu
Foto: Andrei Mateescu

Nimeni nu îşi încarcă mintea cu lucruri mărunte, dacă nu are un motiv foarte bun pentru a face asta. (Arthur Conan Doyle)

Locuri într‑o grădină
Mânadelucru: Grădiniţă, Bucureşti

Text: Dorin Ştefan Adam, Lorena Brează
Foto: Vlad Pătru

Proiectul de reconversie a casei din strada Episcop Chersarie nr. 9 a fost gândit la iniţiativa Patriarhiei Române. Coerenţa rezultatului e urmarea unei colaborări fluente între arhitecţi şi client. Acesta din urmă a înţeles rolul spaţiilor aerisite şi luminoase într-o funcţiune dedicată copiilor şi a acceptat propunerea arhitecţilor de a se îndepărta de grădiniţa şablon. Aşa cum ne-a povestit Dorin Ştefan Adam, grădiniţa speculează lumea unor locuri – locuri pitite, unde copiii se pot ascunde, locuri înalte, unde copilul vrea să se caţăre, locuri din care au privelişti impresionante şi înţeleg ansamblul în care se află. Toate aceste lumi ale casei sunt gândite în amănunt şi sunt atent puse în valoare de contrastul dintre scara mobilierului şi cea generoasă a clădirii.

Sensul sculpturii
Obiecte, spaţii, pedagogie la Kunsthalle Bega, Timişoara

 

Am vorbit puţin despre expoziţie cu curatoarea Liviana Dan, aşezaţi pe obiectul de artă al lui Napoleon Tiron, operă minimalistă şi design fin şi onest, în acelaşi timp. I-am zis că aş vrea să vorbesc în articolul de faţă mai degrabă despre relaţia cu spaţiul, despre aşezare. Am sfârşit tot prin a ne plimba printre lucrări, discutând, ce-i drept, şi despre relaţiile lor cu spaţiul şi între ele. Îmi amintesc că am întrebat-o despre lumină, centru, axe vizuale etc. şi că mi-a spus că mai mult o interesează colţurile unei camere, laturile, relaţia cu pereţii…(…)

PLAN
O colecție de planuri de arhitectură, într-o revistă-album de colecție.

——————

Zeppelin #160 e disponibil în librăriile Cărturești, Inmedio și Relay sau poate fi comandat aici, la prețul de librărie (28 RON), căci preluăm noi costurile de transport pentru toate livrările interne.

Sau, ca să ne ajutăm reciproc și mai tare, puteți opta pentru un abonament extrem de avantajos, care să o includă – aici.

Râmânem aproape, lucrăm ca să vă putem informa și să putem visa împreună.

#160
iarna 2020-2021
Sari la conținut