Cutia cu articole

Calitatea arhitecturii unei țări depinde în mod esențial de cea a arhitecturii publice. În România, priorităţile sunt cu totul altele, comenzile publice gândite pentru a se obține și arhitectură veritabilă sunt extrem de puține

Școala de vară Arhitectura GPMh a ajuns, în 2022, la cea de-a șasea ediție, invitând elevi din comunitățile locale ale Geoparcului Platoul Mehedinți, alături de un grup de studenți sosiți aici din toate colțurile țării, la o experiență de două săptămâni care conectează cercetarea pe teren cu designul și arhitectura și patrimoniul local cu soluții creative de a-l aduce în actualitate.

Proiect: Horia Spirescu, Adrian Spirescu
Text: Cătălina Frâncu
Foto: Andrei Mărgulescu

Context urban

Proiect, text: Maria Duda, Alexandru Belenyi
Foto: Roald Aron, Maria Duda

Pentru noi Diploma e, înainte de festival sau recunoaștere birocratică, o celebrare a absolvenților, a pășirii lor dintr-o lume relativ controlată, ghidată, în alta mai difuză, mai largă, ca o intersecție cu contururi și tumult de voci necunoscute.

Proiect, text: Zeppelin, Studio Peisaj, Local Design Circle

Biostan este un antiparc. Biostan pornește de la un loc uitat dar viu, de la un stejar foarte vechi și unul foarte nou. Biostan vorbește despre o nouă relație între oameni și mediul lor, despre istorie, natură și tehnologie și despre organismele cu valoare de patrimoniu

Proiectul “Curtea lui Pherekyde” propune o intervenție curatorială în curtea interioară a blocului Pherekyde prin care asociația Euxine – Societatea Utopică a artelor din jurul Mării Negre propune publicului bucureștean rememorarea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte urbanistice de la începutul secolului al XX-lea.

Pornit în toamna anului 2019 de la inițiativa unui grup de pasionați de istorie și antreprenori din satul Tămășeni, Muzeul Colectivizării a devenit realitate în scurt timp și și-a deschis expoziția în primele trei camere un an mai târziu. Între 2020 şi 2021, muzeul a avansat rapid și a reușit să finalizeze expoziția în alte patru camere și să deschidă un întreg circuit în casa de la stradă. În 2021, a fost nominalizat pentru premiul Anualei de Arhitectură de la București, secțiunea Expoziții, standuri și scenografie. În Zeppelin 160 am publicat un articol extensiv despre prima etapă a proiectului, republicat și pe site, aici.

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Vlad Pătru, Sabin Prodan

Ca în toate orașele mari (și multe dintre cele mici) din România, și la Brașov au explodat construcțiile după 2000. Situația sa particulară a dus la câteva tipuri foarte diferite de creștere: limitată în centrul istoric; extensivă la margini

O poveste despre cooperare și răbdare, despre echipă și încredere, toate plecate de la o idee ambițioasă. Casa cu soare s-a născut dintr-un vis frumos – o casă care folosește soarele, construită din lemn, într-o grădină comestibilă. A avut norocul să fie realizată din pasiunea beneficiarilor, cu sprijinul unei asocieri nonformale (Cooperativa de Case) și cu dedicarea multor profesioniști.

Este istoria unei case ridicate la 1900 într-un București cu un alt aer și cu alte valori. În tot acest timp casa a fost un martor tăcut, a trecut prin istorie aproape anonim, a prins două războaie, câteva schimburi de generații și orânduiri, cutremure și transformări ale orașului.

„Ca artist, trebuie să am curaj. Cred că e nevoie de mai mult curaj să creezi lucruri menite să dispară decât să o faci ca să rămână.“ – Christo

Text: Mugur Grosu
Foto: Petre Dalea, Mugur Grosu

Clădiri din CLT(Cross-Laminated Timber) sunt puține în România. Clădiri cu arhitectură de calitate din acest material și mai puține. E cu atât mai importantă apariția acestui mic centru de birou de lângă Oradea. Este prima clădire din România certificat standardul „Low Energy Passive House” dar și o lucrare complexă și poetică . Realizarea sa fost posibilă datorită unei implicări exemplare a clientului și a unei colaborări între acesta, arhitecți și o echipă multidisciplinară de ingineri. Am vorbit despre acestea, dar și despre ecologie, bani, spații, expresie arhitecturală, peisaj cu arhitecții Gabriel Chiș-Bulea și Mădălina Mihălceanu și cu Marius Șoflete, fondatorul biroului Inginerie Creativă.(Ștefan Ghenciulescu)