Co-creație la Armeniș: WeWilder, primul campus de coworking rural-urban din țară

WWF, alături de comunitatea locală din Armeniș și inovatori în arhitectură sustenabilă, a început lucrările la primul campus de colaboare urban-rural din România, WeWilder. Centrul își propune să fie locul de întâlnire pentru freelanceri, echipe din companii, artiști, antreprenori și localnici, totul pentru a forma o rețea de economie circulară amplasată în inima naturii.

Clacă de chirpici la Jurilovca

Text: Raluca Zaharia
Foto: Alina Filip, Marian Sterea, Marius Tudor

În ultima săptămână a sezonului de vară, în satul pescăresc Jurilovca, în Rezervația Delta Dunării, pe malurile complexului lagunar Razim-Sinoe, un grup de oameni de profesii și origini diferite, orășeni și săteni deopotrivă, s-au apucat de făcut chirpici urmând o tehnică străveche locală, o rețetă simplă dar în același timp complicată logistic: argilă + apă + paie.

Steampunk de București. ADN BA: Ansamblu de locuințe Urban Spaces 2 / Mumuleanu

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Andrei Mărgulescu, Cosmin Dragomir, Daniel Miroțoi, Mihai Rotaru

Când zicem steampunk, ne vine în minte amestecul de secol XIX cu SCI-Fi: ochelari de protecție peste jobene, doamne cu crinolină și domni în redingote, dar cu membre mecanice etc. Mai important însă decât imaginarul neovictorian este construirea unor lumi alternative, care ar fi dezvoltat tehnologiile de vârf ale acelei vremi, însă ar fi păstrat și multe dintre elementele sociale și culturale. Lumi în care domnește mașina cu aburi, în care nu zbori cu avionul, ci cu Zeppelinul,

Art Deco de secol XXI. Miklós Péterffy: Casa PJ, Cluj

E greu în general să reabilitezi opere moderniste, echilibrând intervențiile inevitabil radicale cu respectul față de opera colegilor (sau chiar a maeștrilor) tăi. Cum procedezi însă cu modernismul minor, (semi)vernacular, fără mare valoare istorică, dar plin de farmec și de probleme? Miklós Péterffy a ales să lucreze în spiritul ce a generat proiectul vechi mai degrabă decât în prezervarea cu orice preț a substanței construite.

 

Fotoreportaj de Ștefan Tuchilă

 

Edificiul roman cu mozaic (Tomis) – Construcția de protecție, Constanța (1959–1967)

Arhitecți principali: Richard Bordenache (șef grupă proiectare), Ruxandra Banu Twardowski

Autorii proiectului de final: director tehnic pentru proiectare DMI Gheorghe Curinschi, șef grupă proiectare și director DMI Richard Bordenache, șef proiect Ruxandra Banu Twardowski, arhitecții: E. Chefneux, S. Negoescu, V. Andronic, C. Lucopol, S. Ignat, inginerii: V. Barbu, A. Drăgulin, E. Donescu, I. Constantinescu, C. Peșteși, tehnician M. Chiriță.

Spațiul public în pandemie. Trei eseuri fotografice din Timișoara și Sibiu

Text: Lorena Brează
Foto: Seba Tătaru, Ovidiu Micșa și Flavius Neamciuc

Atunci când nu-l putem folosi, ne dăm seama, poate mai bine ca niciodată, de importanța spațiului public în viața de zi cu zi și de nevoia de a-l accesa în moduri cât mai variate pentru a ne stabili un echilibru zilnic. O parte a campaniei „Privește Orașul“ din cadrul Bienalei Timișorene de Arhitectură -Beta 2020- s-a concentrat pe documentarea spațiului public atât în timpul pandemiei de COVID-19 și al restricțiilor impuse de guvern, cât și în timpul tranziției spre repopularea lui.

PIEȚE, PRIMĂRII, DISTRICTE. Propunere pentru o nouă împărțire administrativă a capitalei

Text, ilustrații: Justin Baroncea
Foto: Mugur Grosu

CONSTATARE

Bucureștiul, dezvoltat pe o structură radial concentrică, a ajuns să fie blocat, atât din punct de vedere administrativ, cât și din punctul de vedere al infrastructurii.

ADN BA: Aviației Park

Text: Lorena Brează
Foto: Cosmin Dragomir, Andrei Mărgulescu

Noul ansamblu de locuințe recent finalizat de ADNBA în nordul Bucureștiului este și cea mai mare lucrare de până acum a biroului. Partea de ,,park” din denumire e importantă, întrucât proiectului de amenajare peisageră i s-a dedicat cel puțin la fel de multă atenție – înainte de a vizita clădirile ești întâmpinat de vegetație înaltă de toate felurile, destul de amestecată, care aproape îți dă senzația unui loc sălbatic într-o zonă urbană.

Stardust Architects: bucuria micro-arhitecturii

Anca Cioarec și Brîndușa Tudor par să se simtă foarte bine la scara dintre arhitectură și design. Fiecare proiect e abordat cu sensibilitate și cu grijă: spațiul și șurubul devin parte a aceleiași familii, iar referințele culturale și dragostea față de istorie se văd și în cele mai mici lucrări și detalii.
Le-am rugat să ne povestească despre 4 lucrări recente: pe de o parte, despre 2 apartamente și un dispozitiv pentru o expoziție despre patrimoniu, pe de alta – despre proiectul obținut prin concurs pentru magazinul proiectului de design social Mesteshukar ButiQ. (Zeppelin)

C_LAD. Penultima casă de pe stradă

Strada Aviator Protopescu din București. O casă veche, refăcută deja, și în mod dubios. O casă nouă pe baza celor anterioare. Eclectism aproape obligat și o lume cu multe spații și elemente.

Text: Justin Baroncea
Proiect: Justin Baroncea, Dragoș Dragnea
Foto: Radu Malașincu, Andrei Mărgulescu

Restaurare și amenajare, cafenea CH9, Brașov

Proiect: JB Arhitectura
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Cosmin Dragomir

O parte a unui loc mai mare

Chiar dacă spațiul liber din jurul Bisericii Negre din Brașov arată și este perceput drept o piață – un loc public cu prestanță, deschis în permanență tuturor –, el e, de fapt, proprietatea istorică a Bisericii Evanghelice. Nici nu se cheamă Piața, ci Curtea Johannes Honterus. În perioada timpurie a orașului era, de fapt, o curte închisă

1