Cutia cu articole

Istoria restaurării imobilului de locuințe cu puține apartamente din Piața Sf. Ștefan nr. 1 și de remodelare și amenajare a mansardei sale e, în sine, nespectaculoasă. Rezultatele sale sunt cele ale unui firesc, ale unor lucrări cu bugete moderate și nu excesiv de complicate, care ar trebui făcute periodic oricărei construcții. Însă frecvența cu care întâlnim în București o restaurare coerentă a unui imobil modernist cu mai mulți proprietari – deci fără sprijin de la primării și presupunând inițiativa și cooperarea responsabilă a unui grup de locuitori- înscrie o astfel de realizare în sfera extra-ordinarului, adună peste 500 de like-uri într-o zi¹ și admirația celor care știu ce presupune această aventură plină de obstacole birocratice și inter-umane.

Tub bleumarin cu pardoseală de lemn și bucătărie în capăt, la parterul unui bloc de pe Nerva Traian.

Text: Justin Baroncea
Foto: Andrei Mărgulescu

Proiect, text, foto: Atelier Ad Hoc Arhitectura | Comunitate

Spațiul public și ipostaze de criză a locuirii

Numărul mare de clădiri care au nevoie de lucrări de reparații, reabilitare sau restaurare, precum și potențialul ridicat de dezvoltare al stațiunii Govora fac necesară existența unui set de reguli clare privind intervenția asupra clădirilor şi a spaţiului public.

Monumentalitate reținută și detalii delicate: clădirea înaltă de apartamente răspunde cu eleganță la scări și situații urbane extrem de diferite

Un bloc modernist foarte obișnuit pentru Bucureștiul interbelic, dintre cele care sunt azi demolate sau masacrate fără probleme. Aici este restaurat și pus în valoare cu grijă și respect. Apoi clădirea nouă, articulată în raport cu cea veche

Regenerarea la scara unui întreg oraș – și nu a unei metropole energice, ci a unui oraș post-industrial e subiectul unui dosar coordonat de Lorena Brează și Mugur Grosu

Regenerarea la scara unui întreg oraș – și nu a unei metropole energice, ci a unui oraș post-industrial e subiectul unui dosar coordonat de Lorena Brează și Mugur Grosu și publicat în revista Zeppelin #166 (vara 2022). Ne-am asumat o analiză extinsă, cu interviuri amănunțite, cu date etc., pentru că Reșița – un centru al modernității încă din secolul al XVIII-lea, apoi supus unei dezindustrializări brutale – este un exemplu de renaștere. Unic în România și destul de valoros pentru a servi drept model internațional, chiar dacă procesul este încă în curs. Îl publicăm acum și online, în două mari episoade. Mai jos, episodul I. Iar episodul II – aici.

Sfinții Voievozi este o stradă liniștită din zona centrală a Bucureștiului, ascunsă într-un patrulater definit de bulevarde importante: Calea Victoriei, bulevardul Buzești-Berzei, Calea Griviței și bulevardul Dacia.

Calitatea arhitecturii unei țări depinde în mod esențial de cea a arhitecturii publice. În România, priorităţile sunt cu totul altele, comenzile publice gândite pentru a se obține și arhitectură veritabilă sunt extrem de puține

Școala de vară Arhitectura GPMh a ajuns, în 2022, la cea de-a șasea ediție, invitând elevi din comunitățile locale ale Geoparcului Platoul Mehedinți, alături de un grup de studenți sosiți aici din toate colțurile țării, la o experiență de două săptămâni care conectează cercetarea pe teren cu designul și arhitectura și patrimoniul local cu soluții creative de a-l aduce în actualitate.

Proiect: Horia Spirescu, Adrian Spirescu
Text: Cătălina Frâncu
Foto: Andrei Mărgulescu

Context urban