Text: Ștefan Ghenciulescu
Fântâna de la Universitate nu e o mare realizare artistică. Dar este un loc, unul din foarte puținele focare de viață și identitate dintr-un oraș în care spațiile publice veritabile și folosite ca atare sunt aproape inexistente. Mai e și zona cu o valoare simbolică imensă. Aici au murit oameni la Revoluție și Mineriadă, aici se adună lumea la manifestații, dar și în mod continuu, pentru a discuta, a se întâlni sau pur și simplu pentru a se odihni. Desigur, inovația de acum câțiva ani a Primăriei, acele jeturi de apă perimetrale care te udă imediat ce te așezi a distrus mult din această calitate a locului, dar el totuși a rezistat. A rezistat chiar și inițiativei aceleiași Primării de-a înlocui fântâna cu un ansamblu banal și anonim.























