revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X

≡

Cutia cu articole

MuzA la Brăila: 5 clădiri prin care poate fi descoperit „celălalt oraș” al Brăilei

MuzA – Muzeul de Arhitectură din România ajunge la Brăila, unde își îndreaptă privirea spre unghiuri mai puțin cercetate ale orașului: arhitectura civică a anilor ’60–’80.

Global Creative Graduate Showcase 2026 la Romanian Jewelry Week: șapte voci emergente în bijuteria contemporană

În cadrul Romanian Jewelry Week 2026, Global Creative Graduate Showcase reunește o selecție de creatori emergenți care explorează, prin bijuterie și obiect, teme precum memoria, identitatea, apartenența, tradiția și relația dintre corp și material.

Săsăuș, sat reînnoit. Continuitate și transformare sau practica unei regenerări rurale atente

La Săsăuș în 2026 au avut loc o serie de întâlniri în care lumea rapidă a orașelor a căror viață se întâmplă în special digital s-a alăturat vieții satului pe care îl idealizăm des toți și toate. De data asta, la Săsăuș Heritage Regeneration Camp s-au pus întrebări despre feluri de locuire, lecțiile pe care le putem învăța din fiecare și înțelegerea unui loc cu răbdare.

Elena Lotrean: „Inteligența artificială în educație? Trebuie să treacă și ea unele examene!”

Inteligența artificială nu obosește niciodată, nu are ore fixe de consultații și nici timp limitat în clasă. Va prelua întotdeauna încă o întrebare, va oferi încă o explicație pentru o problemă pe care nu o înțelegi. Va inventa scenarii și povești pentru un copil de clasa a doua sau pentru un doctorand în astrofizică.

Zeppelin #178: „Ceilalți arhitecţi #2”. Sumar

În 2018 (Zeppelin #150) am publicat un dosar cu acelaşi nume. Nu am rezistat şi ne‑am uitat din nou la ce rămâne din educaţia de arhitectură atunci când activitatea principală a arhitectului e alta, dar şi la cum arată arhitectura din mâinile celor care nu au studiat‑o formal.

Edito: Bauhaus, 1931-33/2026

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Laurian Ghințoiu

Nu toată lumea știe, dar ansamblul Bauhaus din Dessau, compus din celebra clădire principală și din locuințele profesorilor nu este doar un muzeu, ci și sediul unei academii internaționale ce oferă cursuri post-universitare de proiectare și cercetare.

Orașul ca sală de clasă. Patru idei pentru spațiul public, dezvoltate de liceeni

Ediția a IV-a a școlii de vară „Orașul ca Sală de Clasă” s-a încheiat cu patru instalații provizorii realizate și testate de liceeni pe Aleea Tiberiu Brediceanu din Brașov. Propunerile au fost evaluate şi urmează să fie dezvoltate tehnic și transformate în obiecte de mobilier urban, în continuarea colaborării cu Primăria Municipiului Brașov.

Firul care leagă generații: arta mileului, de la apartamentul-tip socialist la reinventarea contemporană

Text, foto: Irina Radu

Pentru generațiile născute după Revoluție, mileul a fost multă vreme o relicvă a unei epoci gri, aruncată fără milă odată cu mobila masivă din plăci din așchii lemnoase și canapelele extensibile.

Siguranța la incendiu a fațadelor: de la cerințe normative la decizii de proiectare

Ce trebuie să știe astăzi arhitecții și inginerii despre proiectarea fațadelor

Fațada unei clădiri nu mai este de mult doar un element de expresie arhitecturală. În contextul cerințelor actuale privind eficiența energetică, integrarea tehnologiilor regenerabile și creșterea exigențelor de securitate la incendiu, proiectarea anvelopei clădirii a devenit un exercițiu complex de echilibrare a performanțelor.

Cum proiectăm pentru permacriză? It’s time to go MINI

MINI la Bucharest Design Festival, în cadrul expoziției de design internațional de la UAUIM

Obiceiul de a privi orașul. Despre festival ca instrument și metodologie de traducere urbană

new Urban Habits e la a doua ediție și sperăm să fie cât mai multe. În acest articol-prezentare, Oana Onciu se întreabă cum traducem limbajul tehnic despre oraș către locuitori și ce rol au festivalurile în medierea profesională.

Un palat construit în 1875, în centrul Bucureștiului, se deschide publicului. 5 moduri de a-l explora

Sunt clădiri pe lângă care trecem fără să le cunoaștem povestea. În centrul Bucureștiului, pe Strada Doamnei 22, Palatul Creditului Funciar Rural este una dintre ele. Închis publicului de aproape două decenii, palatul ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea și modelat, în etape diferite, de arhitecții Paul Gottereau și Paul Smărăndescu, își redeschide acum porțile și devine gazda primei expoziții a MuzA – Muzeul de Arhitectură din România.

Sari la conținut