Două arhitecte își încep practica în prima parte a anilor ’920: Henriette Delavrancea-Gibory, în 1925, în București, și Eileen Gray, în 1926, în Franța, la Roquebrune-Cap-Martin. Deși nu există o legătură biografică directă între cele două figuri recent valorificate în cultura profesională, așezarea în paralel a primelor case pe care le proiectează sprijină nu numai o înțelegere nuanțată a primilor ani de manifestare a modernismului arhitectural, ci și un demers de recuperare a modelelor critice ilustrate chiar prin proiectul de arhitectură.























