Cutia cu articole

Restaurarea capelei Sf. Ana de langa Gheorgheni reuseste un echilibru remarcabil intre interventia discreta, readucerea in memorie a unor etape istorice si refuzul pastisei. 

Editor: Peter Allison

Thames & Hudson, Londra, 2009 [2006]

format:  24×20 cm, 224 pagini  

In 2006, cu ocazia expozitiei de la Whitechapel Gallery din Londra, dedicate proiectelor recente de spatii publice realizate de biroul Adjaye/Associates, era lansata si monografia intitulata Making Public Buildings. 

„Am inceput acest proiect din mai multe motive.

Primul este curiozitatea. Mergand cu trenul sau cu masina am vazut pe camp oi; uneori am jucat „oi”: un fel de numaratoarea lui Romulus si Remus, dar cu oi, desigur. Langa oi e si cate un cioban. Si am fost curios sa aflu cate ceva despre ciobani. Unde dorm, ce mananca, ce fac toata ziua, tot anul… Am aflat ca unii ciobani merg zi de zi cu oile, sute de kilometri intr-un an, dorm unde ii prinde noaptea, sub cerul liber, indiferent de anotimp. Traiesc intr-o alta lume, intr-un alt timp, intr-un calendar cvasi-cosmic. Si totusi ii intalnim din cand in cand.

O statie de pompieri reflecta deopotriva interesul autorilor pentru dialogul cu peisajul inconjurator si nevoia de a asigura un spatiu bine croit pentru un program functional special.
Proiectul este organizat in jurul unui hol central unde sunt parcate autospecialele pentru stingerea incendiilor. Restul cladirii, care include camera de zi cu sala de mese, bucataria si trei dormitoare la etajul doi, apare in plan ca un volum juxtapus acestei incaperi majore unde se desfasoara activitatile principale.

Reabilitarea unor spatii din centrul unui mic oras polonez sporeste valoarea locului prin investitii rezonabile, rigoare si impletire inteligenta de fragmente vechi si interventii noi.

Niepolomice este un mic oras din sudul Poloniei, langa Cracovia, care traverseaza o perioada de dezvoltare accelerata datorata investitiilor economice profitabile si pozitionarii favorabile in reteaua nationala de transport. Pe acest fundal al prosperitatii, nevoia imbunatatirii spatiului public a aparut in mod firesc.

O perspectiva critica asupra diferentei dintre o sustenabilitate veritabila si demagogia imaginii „verzi” in arhitectura.

In mod obisnuit, sustenabilitatea are o multime de calitati comune cu Dumnezeirea; concept suprem, omnipotent, omniprezent si atotstiutor; creator si judecator, ocrotitor si (…) mantuitor al universului si umanitatii. Asemenea lui Dumnezeu, are milioane de adepti. Dat fiind ca noi, oamenii, suntem destul de naivi si suspiciosi, avand nevoie de o realitate palpabila inainte de a transforma credinta in convingere, conceptul de Verde a aparut pentru a reprezenta sustenabilitatea, devenind forma ei concreta in lumea noastra, a oamenilor. Dar, sustenabilitatea, asemenea divinitatii, poate fi lipsita de forma sau culoare…

Atelier MASS demonstreaza ca patrimoniul arhitectural aflat intr-o avansata stare de degradare poate fi reactivat, chiar si provizoriu, prin improvizatii inspirate, animate de o idee puternica.

Intre 29-31 iulie 2011 la Blaj a avut loc a Saptea editie a festivalului itinerant TransilvaniaFest. In cadrul acestui festival, pe langa evenimentele traditionale, organizatorii au ales sa se implice intr-un subiect cu mult mai dificil – patrimoniul arhitectural aflat intr-o avansata stare de degradare – prin organizarea unor evenimente in Palatul Cultural din Blaj. Dupa foarte multi ani in care acest spatiu a fost ignorat si lasat in ruina, evenimentul a reusit sa ii redea temporar functiunea sa de spatiu de spectacol.

O locuinta unifamiliala realizata de biroul Ene+Ene Arhitectura intr-o zona traditionala bucuresteana se defineste spatial prin sectiune mai curand decat prin plan, ilustrand insertia discreta.

Text: Ene+Ene Arhitectura
Foto: Radu Malasincu
Articol publicat in numarul 98 al revistei zeppelin

S-a inceput instalarea conteinerelor de santier in jurul Teatrului National Bucuresti (TNB). Conform unui proiect care a trenat cativa ani buni, acesta sa fie consolidat si modernizat, pe parcursul a trei ani incepand din toamna. In cadrul acestui proces, o sa dispara fatada cu arcade comandata de catre Ceausescu in anii ’80 si va fi dezgolita si refacuta fata initiala si acoperisul in consola, mai mult sau mai putin conform proiectului original al arhitectilor Horia Maicu, Nicolae Cucu si Romeo Belea.