Cutia cu articole

Intoxicatia cu praf, vise si stereotipuri decupate din mass-media, experienta cotidiana intre blocurile din Berceni, umorul contagios, incadrarile destabilizate, colajele stilistice delirante, aluziile culturale amalgamate si halucinatiile coloristice fac parte din arsenalul estetic al artistului Nicolae Comanescu, care ne propune in panzele sale excursii neobisnuite printre realitatile concrete urbane si imaginatia colectiva.

Extinderea unui cimitir de pe o insula intre Venetia si Murano incearca sa redefineasca unele dintre calitatile initiale ale acestui loc si sa ofere o perceptie si mai intensa a contextului lagunei.

San Michele, principalul cimitir din Venetia este situat pe o insula, intre Venetia si Murano. Acest sit istoric s-a aflat intr-o continua dezvoltare timp de peste patru sute de ani dar, recent, s-a ajuns la un moment al evolutiei in care imaginea romantica a exteriorului contrasteaza cu caracterul sau civic, interior. In abordarea acestui evident dezechilibru, propunerea incearca sa redefineasca unele dintre calitatile fizice initiale ale cimitirului.

Design ca recuperare a memoriei: un mobilier urban realizat din elemente de constructie din spatiul Centrului national al Dansului Bucuresti, aflat in prezent in plina demolare

In noaptea de sambata spre duminica, in timpul proiectului CNDB OCUPAT (vezi Zeppelin 94), Eduard Gabia s-a apucat sa taie relicve din metal si sa le imparta participantilor. Echipat cu manusi, ochelari si salopeta, a decupat cu flexul bucati din balustradele metalice. Rezultatul: o caligrafie din tevi si plasa, ideograme din fier, amintiri a ceea ce a fost Centrul National al Dansului Bucuresti, demolat in prezent, ca si alte spatii culturale, pentru refacerea imaginii din anii ’60 a Teatrului National. Oamenii plecau bucurosi/melancolici acasa cu relicvele din extinderea TNB, comandata de catre Ceausescu in anii ’80.

Construita printr-un parteneriat public-privat, noua piata alimentara din Celje a fost imaginata ca un generator social pentru oras, capabil sa revitalizeze zona invecinata.

Piata agroalimentara a orasului este situata chiar in centru. Inca de la inaugurarea sa, la mijlocul secolului trecut, a constituit un focar al activitatii urbane. Comparativ cu cea veche, piata cea noua este conceputa ca o zona urbana deschisa, un fel de piateta acoperita a orasului, organic conectata la spatiul urban inconjurator.

urban / periurban
Solutia arhitecturala a acestui bloc de locuinte se datoreaza mai ales raportarii critice la un context nefericit si negocierii dintre individual si colectiv

Dezvoltat intr-unul din celebrele orase-dormitor-satelit ale Bucurestiului, intr-o zona linistita dar lipsita de orice caracter – in afara aceluia dat de niste constructii autoreferentiale scumpe si anacronice, itindu-se din spatele unor garduri uriase – acest proiect a stat de la bun inceput sub semnul distantarii critic-ironice de context.

Initiativa Rowmania a Asociatiei Ivan Patzaichin – Mila 23 isi propune sa sustina locuitorii si traditiile din Delta Dunarii.

Romania vazuta din barca poate parea o lume mai buna. Dar sansa acestei lumi consta tocmai in pastrarea si recuperarea firescului care o defineste, a ne-contaminarii ei si a unor gesturi naturale, cat mai discrete, mai putin invazive, mai bine gandite. Cum facem totusi sa gasim echilibrul intre necesitatea de a dezvolta economic o zona, oferind un viitor oamenilor locului, si protectia patrimoniului natural si cultural? Cat de mult este ruralul conectat la urban si care este modul in care aceste doua tipuri de dezvoltare pot creste impreuna fara sa se saboteze?

Cetatea Alba Carolina – o poveste despre distrugerea patrimoniului mondial cu finantare europeana si sub pretextul valorizarii culturale.

Nu demult, in numarul 93 al revistei, atrageam atentia asupra unei interventii cel putin discutabile operata la nivelul unuia dintre cele mai valoroase situri istorice din Romania, Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, reper in ceea ce priveste citadelele Vauban.

Instalatia lui Anish Kapoor pentru Monumenta 2011 este o lucrare de arhitectura in adevaratul sens al cuvantului, un discurs exceptional despre interior si exterior, limite, structura si scara.

Inca de la inaugurarea sa, in timpul Expozitiei Universale din 1900, Grand Palais a fost unul dintre principalele spatii de expunere ale capitalei Frantei. Volumul vast si inundat de lumina si structura spectaculoasa a acoperisului accepta cele mai variate continuturi, de la parade de moda Chanel, targuri auto, curse hipice si pana la operele celebrilor artisti din lume.

Mai multe imagini aici.

Mai mult sau mai putin despre Aurora si Bucuresti, despre fabrici si blocuri si despre arta ca o ghicitoare. Va prezentam o parte din interviul cu Cristi Puiu, realizat de Constantin Goagea si publicat integral in numarul de septembrie al revistei noastre.