Cutia cu articole

Cercetarea sistematica a unei discipline. Un nou nivel al discutiei

Pe marginea celui de-al treilea studiu sectorial al Consiliului Arhitectilor din Europa

Text: Serban Tiganas

Profesia de arhitect este în prezent sistematic si profesionist cercetata pentru a-i întelege caracterul, diferentele si similaritatile si, mai ales, evolutia si factorii care o determina. Primul studiu important a fost publicat sub egida UIA în 2003  . În 2008, ACE–CAE  a lansat si realizat primul studiu sectorial al profesiei de arhitect în Europa, dar la care nu au participat tari importante ca Spania si Italia. Rata de raspuns a fost în 2008 de 53%. Studiul a fost reluat în 2010, când rata de raspuns a crescut la 84%.
 

Actiunile initiate la bisericile de lemn din Boz si Târnavita, judetul Hunedoara, si Cervicesti, judetul Botosani, se înscriu în programul „60 de biserici de lemn”: interventii de urgenta demarate în 2009 de fundatiile Dala si ProPatrimonio pentru mai multe lacasuri de cult aflate în stadii avansate de deteriorare. Initiativa a fost sustinuta de OAR, sprijinita de Muzeul Taranului Român si de UNArte si a implicat UAUIM pentru realizarea releveelor.

Izhar Gafni, un expert israelian în proiectarea de linii automatizate de productie în masa, a descoperit, dupa cativa ani de cercetare, o posibilitate de a creste performanta structurala a banalului  carton ondulat (utilizat de obicei doar la ambalaje), pentru a realiza biciclete. Pe baza unui amestec de materiale organice (protejate de patente internationale), combinat cu ranforsari din cauciuc reciclat de la avelopele auto, cartonul a dobandit o rezistenta aproape miraculoasa la apa si foc. Un an si jumatate a durat proiectarea bicicletei  pe baza acestui material. Nici macar la angrenajele ei nu se folosesc componente metalice, ci tot materiale reciclate (curea de transmisie auto în loc de lant, alaturi de roti din cauciuc masiv reciclat prin reconstituire).

„Roata de la Copenhaga” este un proiect realizat pentru Kobenhavns Kommune si finantat de Ministerul Mediului din Danemarca. Controlata cu ajutorul telefonului smart, roata de bicicleta devine o extensie naturala a vietii cotidiene. Puteti folosi mobilul pentru a va bloca si debloca bicicleta, schimba vitezele si selecta gradul de motorizare de care aveti nevoie. Pe masura ce pedalati, senzorul rotii înregistreaza de asemenea nivelul de efort depus si informatii despre mediu. Aceste date pot fi accesate de pe telefon sau internet si le puteti folosi pentru a planifica ulterior un traseu mai convenabil pentru deplasarile cu bicicleta, pentru a va atinge obiectivele privind conditia fizica si pentru a va întalni cu prietenii aflati în miscare. Puteti comunica de asemenea aceste date prietenilor sau autoritatilor – sub protectia anonimatului daca doriti –, contribuind în acest fel la formarea unei baze de date amanuntite cu informatii despre mediu, la care va avea acces toata lumea.

Stefan Tuchila s-a urcat pe 80 de cladiri si a facut cateva mii de fotografii cu Bucurestiul: un proiect de cercetare urbana, o cartare urbana metodica si spectaculoasa. Si un suport pentru memoria unui oras care se reinfiinteaza permanent.

articol publicat in revista Zeppelin nr. 108 – octombrie 2012

Compartimentarile usoare si insertia unor organe noi contureaza strategia de recuperare a fabricii Fabra & Coats drept centru al industriilor creative.

Text: Manuel Ruisánchez, Francesc Bacardit, arhitecti
Foto: Ferran Mateo, Shlomi Almagor

Intro: un film prezentat de Manuel Ruisanchez la Serile Zeppelin #43 (29 octombrie 2012, BCU -Bucuresti) 

Vineri, 28 septembrie, ora 19, la Muzeul National de Arta Contemporana din Bucuresti se deschide expozitia _UNPOLISHED – young design from Poland. Curatorii – personalitati recunoscute in domeniul designului polonez si international – sunt Agnieszka Jacobson-Cielecka, directorul artistic al festivalului Lódz Design, si Pawel Grobelny, proiectant si organizator de expozitii de design. Conceptul curatorial al aceste manifestari a fost cautarea unui numitor comun al designului polonez.

Restaurarea capelei Sf. Ana de langa Gheorgheni reuseste un echilibru remarcabil intre interventia discreta, readucerea in memorie a unor etape istorice si refuzul pastisei.