Cutia cu articole

Artista poloneza Julita Wójcik desfasoara proiecte cu mare vizibilitate în spatiul public, volatilizând granitele dintre artistic si cotidian. S-a nascut în 1971 la Gdansk, oras în care a absolvit Academia de Arte Frumoase în 1997 si unde locuieste si lucreaza si acum. Ne-a vizitat recent la Bucuresti, unde a sustinut o conferinta la sediul Asociatiei Tranzit.ro, intitulata „Activitatile cotidiene în folosul societatii”. Prin amabilitatea Institutului Polonez din Bucuresti, Julita Wójcik a acordat un interviu revistei noastre.

Rambla Barcelonei e sparta în vreo trei locuri. Jumatate din centrul medieval dispare. Extinderea lui Cerdà pierde procentual mai putina suprafata, însa exact atâta cât trebuie pentru a nu mai avea nici un fel de continuitate si a nu mai functiona ca sistem urban. Imediat în spatele axei demente si a cortinelor de beton ramân fragmente de insule din grid sau de tesut istoric.

Artista poloneza Julita Wójcik, autoarea multor interventii în spatiul public al oraselor europene, sustine la sediul Asociatiei Tranzit.ro conferinta „Activitatile cotidiene în folosul societatii / Daily Activities As A Social Actions”. Creatoarea descrie subiectul conferintei în felul urmator: „Multe dintre lucrarile mele sunt inspirate tocmai de banalele noastre activitati zilnice, care, odata incluse într-un alt context, în tesatura orasului sau a spatiului public, duc la alte concluzii, la care la prima vedere nu s-ar putea ajunge”.

Instalart/ Obiect/ 001- Inspired by Peroni prezinta vineri 22 martie, incepand cu ora 19:00 in spatiul MOIR Design Concept Store (Stanislav Cihoschi nr. 12, Bucuresti (Piata Romana), designerii asociati, activitatea lor si obiectele propuse pentru proiectul Instalart/ Obiect/ 001- Inspired by Peroni. Expozitia va fi deschisa publicului pâna la începutul lunii iunie, când vom putea vedea propunerile lor pentru primul proiect, cu tema Italia anilor ’60.

Nu ajunge faptul ca economia, si deci si arhitectura, merg prost. Ca si cum asta nu ar fi de ajuns, doua evenimente recente ne lasa un gust amar în ceea ce priveste situatia si perspectivele urbanitatii românesti. Pe de o parte, a trecut noua si sinistra lege a urbanismului. Cu argumentul corectarii unor probleme din legea recenta (care, ce-i drept, contine lucruri discutabile), s-a revenit la situatia anterioara, ba, chiar mai mult decât atât. Din nou liber la PUZ-uri derogative, slabirea protectiei zonelor naturale si de patrimoniu, revenire la speculatia binecuvântata prin lege. Argumentul atragerii investitorilor este caraghios: cu atât mai mult în timpuri de criza, un investitor serios se va gândi bine înainte sa se angajeze pe termen lung într-un mediu în car ee regulile se schimba continuu.

Cercetarea sistematica a unei discipline. Un nou nivel al discutiei

Pe marginea celui de-al treilea studiu sectorial al Consiliului Arhitectilor din Europa

Text: Serban Tiganas

Profesia de arhitect este în prezent sistematic si profesionist cercetata pentru a-i întelege caracterul, diferentele si similaritatile si, mai ales, evolutia si factorii care o determina. Primul studiu important a fost publicat sub egida UIA în 2003  . În 2008, ACE–CAE  a lansat si realizat primul studiu sectorial al profesiei de arhitect în Europa, dar la care nu au participat tari importante ca Spania si Italia. Rata de raspuns a fost în 2008 de 53%. Studiul a fost reluat în 2010, când rata de raspuns a crescut la 84%.
 

Actiunile initiate la bisericile de lemn din Boz si Târnavita, judetul Hunedoara, si Cervicesti, judetul Botosani, se înscriu în programul „60 de biserici de lemn”: interventii de urgenta demarate în 2009 de fundatiile Dala si ProPatrimonio pentru mai multe lacasuri de cult aflate în stadii avansate de deteriorare. Initiativa a fost sustinuta de OAR, sprijinita de Muzeul Taranului Român si de UNArte si a implicat UAUIM pentru realizarea releveelor.

Izhar Gafni, un expert israelian în proiectarea de linii automatizate de productie în masa, a descoperit, dupa cativa ani de cercetare, o posibilitate de a creste performanta structurala a banalului  carton ondulat (utilizat de obicei doar la ambalaje), pentru a realiza biciclete. Pe baza unui amestec de materiale organice (protejate de patente internationale), combinat cu ranforsari din cauciuc reciclat de la avelopele auto, cartonul a dobandit o rezistenta aproape miraculoasa la apa si foc. Un an si jumatate a durat proiectarea bicicletei  pe baza acestui material. Nici macar la angrenajele ei nu se folosesc componente metalice, ci tot materiale reciclate (curea de transmisie auto în loc de lant, alaturi de roti din cauciuc masiv reciclat prin reconstituire).

„Roata de la Copenhaga” este un proiect realizat pentru Kobenhavns Kommune si finantat de Ministerul Mediului din Danemarca. Controlata cu ajutorul telefonului smart, roata de bicicleta devine o extensie naturala a vietii cotidiene. Puteti folosi mobilul pentru a va bloca si debloca bicicleta, schimba vitezele si selecta gradul de motorizare de care aveti nevoie. Pe masura ce pedalati, senzorul rotii înregistreaza de asemenea nivelul de efort depus si informatii despre mediu. Aceste date pot fi accesate de pe telefon sau internet si le puteti folosi pentru a planifica ulterior un traseu mai convenabil pentru deplasarile cu bicicleta, pentru a va atinge obiectivele privind conditia fizica si pentru a va întalni cu prietenii aflati în miscare. Puteti comunica de asemenea aceste date prietenilor sau autoritatilor – sub protectia anonimatului daca doriti –, contribuind în acest fel la formarea unei baze de date amanuntite cu informatii despre mediu, la care va avea acces toata lumea.

Stefan Tuchila s-a urcat pe 80 de cladiri si a facut cateva mii de fotografii cu Bucurestiul: un proiect de cercetare urbana, o cartare urbana metodica si spectaculoasa. Si un suport pentru memoria unui oras care se reinfiinteaza permanent.

articol publicat in revista Zeppelin nr. 108 – octombrie 2012

Compartimentarile usoare si insertia unor organe noi contureaza strategia de recuperare a fabricii Fabra & Coats drept centru al industriilor creative.

Text: Manuel Ruisánchez, Francesc Bacardit, arhitecti
Foto: Ferran Mateo, Shlomi Almagor

Intro: un film prezentat de Manuel Ruisanchez la Serile Zeppelin #43 (29 octombrie 2012, BCU -Bucuresti)