Cutia cu articole

Text: Oana Costinaș / Foto: Oana Costinaș, Emi Gheorghe, Tiberiu Cazacioc, The Ark

În inima Bucureștiului, vizavi de piața de flori George Coșbuc, se află The Ark, un excelent exemplu de recuperare arhitecturală a unei fermecătoare clădiri de patrimoniu, construită în 1898 de către arhitectul Bucureștiului, Giulio Magni, cu intervenția marelui academician și inginer Anghel Saligny.

*foto sus: KME TECU® Gold – Golden Splendour Pavilion, Münster, Germania

În ultimii ani, interesul pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu a crescut considerabil, pe măsură ce autoritățile au început să le conștientizeze potențialul: înnobilează imaginea orașelor, sunt atracții turistice, și pot acoperi multiple utilități – economice, sociale și culturale.

Text, imagini: Planwerk

Clujul nu avea in 2005 nici un metru pătrat de spațiu pietonal, așa cum alte orașe aveau: Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Alba Iulia, Tîrgu Mureș și multe altele.
A lipsit? Poate multora nu, neștiind ce plăcut poate fi. Ba chiar folositor, pentru că în acele străzi și piețe viața e mai intensă, vitrinele mai atractive, restaurantele mai pline, copiii mai liberi și părinții mai liniștiți de lipsa mașinilor. Dar cum să faci, într-un oraș în care toate colțurile, chiar și cele mai mici ale orașului medieval, erau ocupate ca parcare sau carosabil?

Proiect, text: Bogdan Ciocodeică
Foto: Kinga Tomos

Una dintre cele mai speciale beri din lume, brandul danez Mikkeller, care este prezent cu localuri proprii doar în câteva oraşe foarte atent selectate – cum ar fi, de exemplu, Tokyo, Seul, San Francisco, Los Angeles în afara Europei, iar in Europa exceptând Danemarca, doar în Barcelona, Berlin, Stockholm şi Reykjavik –, a deschis un beer-bar şi bistro în piaţa Charles de Gaulle într-o vilă spectaculoasă de început de secol XX.

Text & fotografie: Ştefan Tuchilă

Mulți dintre noi trăiesc cu impresia că preocuparea pentru sustenabilitate reprezintă o pasiune recentă, alimentată de nevoia de a trăi mai bine și hrănită de confortul celor care trăiesc în țări dezvoltate, oameni și organizații care au timpul și energia pentru a se dedica acestui subiect. Departe de a fi o preocupare exclusiv contemporană, sustenabilitatea, un concept legat direct de confortul vieții de zi cu zi, a fost însă integrată în cotidianul unor civilizații ce existau cu mult timp înainte de revoluții industriale sau digitale sau apariția acestei „noi” conștiințe ecoresponsabile.

Am mai scris în Zeppelin despre catastrofa arhitecturală a reabilitării termice: de la lipsa iresponsabilă unei reabilitări integrate sub coordonarea arhitectului(structură, instalații, fațadă, spații intermediare, terenul din jurul blocurilor, imagine) mecanismul de finanțare populist, care nu e echitabil și nu responsabilizează, și apoi la distrugerea cu mijloace minime însă într-o proprție înspăimântătoare a unui patrimoniu arhitectural. O distrugere ireparabilă, săvârșită cu binecuvântarea administrației și a legii.

Predare: 5 martie 2018

Tot apar în ultimii ani concursuri de spații publice la noi; încă mult, mult prea puține pentru starea catastrofală și modul absurd în care autoritățile locale gestionează locul comun în orașe.

Concursul de acum e mai special, pentru că nu pornește doar de la un loc fizic, cu probleme și caracterul său, încercând să vadă cam ce soluții și scenarii răspund cel mai bine unei teme. Aici locul e venerabil și sensibil – o bucată din centrul istoric al Sibiului

Concursul de design de obiect lansat de Ubikubi și UniCredit Bank și-a desemnat câștigătorii. Aflată la a doua ediție, competiția se adresează tinerilor designeri și arhitecți și are ca scop sprijinirea creativilor aflați la început de drum printr-o experiență de lucru complexă și practică, raportată în mod realist la piața de home&deco.

Ecologia unei clădiri nu are nevoie să țipe la tine. Poate să fie o parte naturală a demersului arhitectural, a luminii, materialității și detaliului. În deschiderea unei discuții despre sustenabilitate, iată un proiect care este înainte de toate arhitectură de calitate – frumoasă, adecvată, rafinată și la scară umană. Ultima intervenție a lui Steven Holl în campusul Universității din Iowa este și rezultatul unui concept de sustenabilitate inovativ și centrat pe legătura cu mediul și cu utilizatorii.

Împreună – oameni de faceri, arhitecți, primari, urban manageri, specialiști în economie și dezvoltare: Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană organizează pe 27 februarie la București cea de-a șasea ediție a conferinței Cities of Tomorrow. Dacă anul trecut tema centrală a fost axată pe tema competitivității, în ediția de anul acesta e adusă în discuție modalitatea în care orașele, regiunile și in extenso întreaga Românie pot profita de pe urma unei regenerări urbane bine gândite și duse la capăt.

Text: Mihai Duțescu
Foto: Andrei Mărgulescu

Locuiesc în această parte a orașului. O iubesc și o urăsc în aceeași măsură, și, ca arhitect și scriitor, cred că îi pot înțelege și uneori chiar anticipa transformările.

Foto: Jan Liégeois

Un investitor mai puțin obișnuit – colecționarul Axel Vervoordt. Artă și dezvoltare imobiliară. Un fost sit industrial aflat la periferie. Recuperare, densificare și urbanizare ca antidot la demolare și lăbărțare suburbană. Amestec de funcțiuni și tipologii. Viziune, masterplam, trei birouri de arhitectură și unul de peisagism. A, și o operă a unui mare artist ca semn și primă acțiune a proiectului.