Cutia cu articole

 

2017 – mai mult Zeppelin. La același preț și cu aceleași avantaje la abonare

În 2016, am lansat formula de bookazine.

Nu am îngroșat revista existentă, ci am transformat-o într-o publicație periodică de profunzimea, dimensiunile și calitatea grafică a unei cărți de arhitectură.

V-am propus, de fapt, o serie de albume cu construcții și design de ultimă oră, tehnologii și invenții, arhitectură socială, orașe cool, sustenabilitate, comunități și spațiu public, istorie și activarea patrimoniului.

A funcționat.

 

Larix Studio: Reabilitare și extindere – Grădinița Pitypang

Text: Köllő Miklós
Foto: Szigeti Vajk-István, Köllő Miklós

Proiectul reabilitează o construcție existentă, parţial abandonată. După intervenţie, numărul de grupe de grădiniţă s-a dublat de la trei la şase, clădirea adăpostind acum o sală de festivităţi, birouri etc.

 

Poveşti din Bucureşti‑Sud. #1 Rahova / Antiaeriană

Text: Mihai Duţescu
Foto: Andrei Mărgulescu

Am 37 de ani şi m‑am născut în judeţul Teleorman, în Alexandria. Alexandria e un oraş de vreo 50.000 de locuitori situat la sud de Bucureşti; se face cam o oră pe şosea în zilele obişnuite, când nu se taie porcii la ţară sau nu e pomenirea morţilor, primăvara sau toamna.

 

The Urban River Corridors of Bucharest – workshop internațional de proiectare urbană

5-10 martie 2017, București / ddl. aplicații – 15 ianuarie 2017

Atât râul Dâmbovița cât și râul Colentina au trecut prin schimbări radicale de-a lungul istoriei orașului București. Dâmbovița a fost transformată dintr-un râu meandrat cu o vale naturală într-un canal și o vale fantomă (vezi ilustratia de ai jos), absentă astăzi în harta mentală a locuitorilor orașului. Râul Colentina a fost transformat începând cu anii ’30 printr-un proiect urban complex într-o salbă de

 

Highlights Zeppelin #144 (decembrie 2016 – februarie 2017)

DOSAR: Tradiție. Regiune. Acum

Ne plimbăm prin pădure, la Sovata (p. 28). Am vorbit cu Șerban Sturdza despre echilibru și despre faptul că nu crede în restaurare (p. 38). Un dosar cu multe case din lemn (începând cu p. 56) și cu o casă care se  ascunde sub grădină (p.80)

 

Edito: Coincidenţe

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Alexandru Ciubotariu

Mi‑am petrecut primii 26 de ani din viaţă intr‑un bloc modernist din cartierul Buzeşti. La o bună bucată de vreme – după ce atât eu, cât şi părinţii mei am plecat de acolo –, casa, ca şi o bună parte a cartierului au căzut pradă marii operaţii Berzei–Buzeşti. Am susţinut şi promovat în anii care au urmat eforturile de a se păstra ce s‑ar fi putut păstra, dar, incet‑incet, am început să evit zona şi să nu mă mai gândesc la asta. Până de curând, când s‑au întâmplat două lucruri complet separate.

 

Arhitectură în condiții extreme. Un far în munți: refugiul de la Călțun

2.100 de metri altitudine. Transport posibil doar cu elicopterul. Buget, evident, mic. Condiţiile extreme au cerut un efort de proiectare ca pentru un obiect de multe zeci de ori mai mare, dar au şi determinat un rezultat cu valoare de model. Refugiul e un echipament de primă necesitate, dar şi un eveniment tehnologic, o intervenţie civilizată, un proces colaborativ şi un ansamblu de gesturi arhitecturale esenţiale.

 

Clădiri pregătite pentru orice, densificare & urbanitate. Interviu cu Călin Negoescu, partener Westfourth Architecture

Ștefan Ghenciulescu: Eco-orice, clădiri inteligente, hot desk, plug-in, co-working, biroul Facebook de Gehry care e o singură casă uriașă etc. Cum se vede dinspre voi, după mai multe zeci de clădiri de birouri în România (și nu doar)?

Călin Negoescu: Noi am avut acest atu formidabil al experienței lui Vlad Arsene, care a lucrat intens în America înainte de a fonda biroul aici. Ceea ce ne-a permis să avem de la început o privire mai clară, și credem și echilibrată, atât din punct de vedere tehnic, cât și economic

 

Cum a devenit centrala termică birou de arhitectură

Aproape orice se poate reabilita și o construcție oricât de umilă are potențialul de a deveni arhitectură. Chiar și cele mai umile construcții-tip de dinainte de 1990.

Dacă Abruptarhitectura aduna garaje și le recompunea într-o casă lângă București, cei de la Vitamin A au ocupat o porțiune de centrală termică într-un cartier de blocuri din Timișoara.

 

„La non-stop” în metropola viitorului: Kombini – armata japoneză de magazine minuscule, hiperorganizate și adaptabile

Mall-urile uriașe și zonele comerciale ca determinanți urbani fundamentali, inclusiv (sau mai ales) în Asia? Nici pe departe. Vă prezentăm Kombini, armata japoneză de magazine minuscule, hiperorganizate și adaptabile

Text & foto: Ştefan Tuchilă

 

Casa-vagon cu şapte acoperişuri

Cum se pot recupera (şi deturna) o construcţie existentă, o tipologie tradiţională, un material umil şi imperfecţiunile construcţiei în România de tranziţie

Proiect: Andreas Heierle, Cristina Trofin
Text & foto: Andrei Mărgulescu

 

Barometrul locuințelor sănătoase / Healthy Homes Barometer – 2016

(a) Barometrul locuințelor sănătoase 2016 (Healthy Homes Barometer – HHB) reprezintă cea mai recentă cercetare pan-europeană care investighează experiențele, atitudinile și comportamentul cetățenilor din Europa cu privire la percepția lor asupra stării de sănătate, a gradului de mulțumire oferit de locuință și asupra consumului energetic.