Text, foto: Ștefan Ghenciulescu
DOSAR: Transilvania
Coordonatori: Ștefan Ghenciulescu, Cătălina Frâncu
revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X
Text, foto: Ștefan Ghenciulescu
Coordonatori: Ștefan Ghenciulescu, Cătălina Frâncu
(a) Plăcile de gips-carton Resistex de la Siniat folosite cu succes într-un complex rezidenţial de lux din centrul Bucureștiului.
O expoziție de artă naivă din Serbia și România: “Am inceput să văd culorile / I started to see the colours”.
Recentul scandal legat de pseudo-restaurarea, în fapt, distrugerea ansamblului memorial al gospodăriei lui Ion Creangă din Iași ne-a determinat să publicăm pe site capitolul ce i-a fost dedicat în cartea noastră din 2021, „Oameni la lucru în casele lor”
Performerii bulgari Willy Prager și Iva Sveshtarova vor fi pe covorul de dans de la Centrul Național al Dansului București în cadrul festivalului Iridescent
(a) Showroomul PIATRAONLINE e un loc prietenos şi deschis. Intri printr‑o grădină simpatică cu plăci de piatră şi multă verdeaţă, iar în clădire te poţi plimba aproape peste tot, poţi sta jos confortabil şi discuta, primi o cafea.
Plasele de țânțari strică transparența, reduc iluminatul natural și ventilația, îngroașă vizual tâmplăria. Însă e nevoie de ele, ca de multe lucruri care ne deranjează în design și care pentru oameni sunt importante. Iată două povești în acest sens.
Text: Dorothee Hasnas
De zece ani aștept mereu cu mare entuziasm începutul lui noiembrie – pentru festivalul de film UrbanEye. Între 8-12 noiembrie, cele mai bune filme cu tematică urbană
(a) În 1969 se deschidea la Zalău Întreprinderea de Produse Ceramice, care a devenit în foarte scurt timp una dintre cele mai prolifice unităţi de producţie locală, cu peste 4,5 milioane cărămizi care ieşeau pe poarta fabricii într-un an.
Ca reacție la pierderea poziției insulei Lido drept una dintre cele mai căutate stațiuni balneare din Europa, a fost organizat un concurs internațional pentru noul Cinema Festival Palace
O fostă mahala din nordul Bucureștiului, în care cam toate căsuțele vechi au lăsat loc vilelor post-socialiste (mai ales din anii ’90).
Proiectul casei din lemn este dovada unei viziuni care susține că intervențiile noi în mediul rural pot fi ancorate în contemporaneitate fără să șocheze și trebuie să lucreze cu firescul vieții de azi