Muzeul de Artă și parcul Nicolae Titulescu din Brașov au fost transformate în spații publice interactive, oferind vizitatorilor ocazia să exploreze tehnici din evoluția fotografiei, de la originile sale din secolul al XIX-lea până în prezent.

Acum ceva vreme, arhitectul era mai degrabă meșterul principal, cel care coordona proiectul. Astăzi, meșterii au dispărut în mare parte. Acest proiect este îndeosebi rezultatul unui respect profund din partea arhitecților pentru casa veche, dar și pentru meșterii excepționali cu care au lucrat. (Zeppelin)

Pe noi, cei de la Zeppelin, Cehia ne interesează foarte mult. Și asta nu ține doar de arhitectură, ci și de o fascinație și o simpatie care vin de mult, mult, din spate. În 2007, scoteam un număr special dedicat Cehiei, editat de către Osamu Okamura (pe atunci, redactor-șef al revistei de arhitectură Era 21) și de către colegul nostru Mihai Duțescu. De atunci s-au întâmplat multe lucruri, cumva noi nu am mai apucat să publicăm prea multe proiecte separate în acești ani. Era clar nevoie de un episod 2. Iată-l aici, tot în parteneriat cu Centrul Ceh București și tot cu Osamu Okamura, în calitate de coeditor.

Cum faci o galerie de artă fără să apelezi la un arhitect, cum ai grijă de artiștii pe care îi expui și cum faci ca oamenii să se gândească singuri la ce văd? Și, mai ales, cum spargi bula „lumii artei“?

Text: Osamu Okamura
Foto sus: KWK.Promes: Galeria de artă contemporană PLATO, Ostrava ©Juliusz Sokołowski

Mai bine de 170 de orașe cehe, adică mai mult de un sfert din total, au înființat deja și au găsit ocupanți pentru funcția de arhitect-șef: angajați și plătiți de administrația municipală, aceștia lucrează în beneficiul public.

Edito + Intro (I). Arhitectură nouă şi regenerare urbană în Cehia

Text: Ștefan Ghenciulescu

Cehia e una dintre acele fericite țări, în care calitatea arhitecturii și cea a spațiului public par invers proporționale cu mărimea teritoriului și a populației.

Suntem foarte bucuroși că proiectul Școala de la Bunești, coordonat de Ana Maria Goilav și și Petre Guran, a fost distins cu Marele Premiu la a XIV-a ediție a Premiului European de Arhitectură PHILIPPE ROTTHIER, cu tema Arhitectura Vernaculară.

Plecând inițial de la serii de fotografie artistică ce surprind ancestralul fragil al caselor de pământ, romantismul ruinei, masa aglomerată a unui deal de lut și albastrul cursiv al orizontului, Anca Coller și invitatul său Iulian Gospodin și-au extins parametrii de cercetare vizuală, ajungând să clădească instalația imersivă „Călătorie într-o sobă care arde albastru”.

Adrian Preda (n. 1985) trăiește și lucrează în București. A absolvit UNARTE – București: în 2008 licența la secția Grafică, în 2010 masteratul iar în 2023 doctoratul în arte vizuale. Principala sa preocupare artistică este legătura dintre om și celelalte specii ale regnului animal, relație esențială pentru dezvoltarea „animalului uman”, de la crearea uneltelor și armelor de vânătoare până la manifestările spirituale și artistice.

În inima Deltei, pe brațul Dunărea Veche, la Mila 23 – un mic sat de pescari, accesibil doar pe calea apei, în care s-a născut multiplul campion Ivan Patzaichin – a avut loc pe 23 mai 2024, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, inaugurarea Muzeului Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară, un veritabil nucleu de revitalizare locală, menit să încurajeze și alte comunități să își valorifice patrimoniul local și să promoveze sustenabilitatea prin inițiative similare.

Expoziția SENSITIVE DATA intră în ultima săptămână de vizitare la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Parcul Carol. Până duminică 16 iunie vizitatorii sunt invitați să exploreze conexiunea emoțională dintre oraș și locuitorii săi prin interpretarea artistică a datelor despre teme vitale pentru București.

(a) Noua gamă de cărămizi aparente CEMACON poate fi admirată în cadrul Romanian Design Week din 24 mai până pe 2 iunie 2024, pe str. Benjamin Franklin nr. 10, în București.