Cutia cu articole

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Vlad Pătru, Sabin Prodan

Ca în toate orașele mari (și multe dintre cele mici) din România, și la Brașov au explodat construcțiile după 2000. Situația sa particulară a dus la câteva tipuri foarte diferite de creștere: limitată în centrul istoric; extensivă la margini

O poveste despre cooperare și răbdare, despre echipă și încredere, toate plecate de la o idee ambițioasă. Casa cu soare s-a născut dintr-un vis frumos – o casă care folosește soarele, construită din lemn, într-o grădină comestibilă. A avut norocul să fie realizată din pasiunea beneficiarilor, cu sprijinul unei asocieri nonformale (Cooperativa de Case) și cu dedicarea multor profesioniști.

Este istoria unei case ridicate la 1900 într-un București cu un alt aer și cu alte valori. În tot acest timp casa a fost un martor tăcut, a trecut prin istorie aproape anonim, a prins două războaie, câteva schimburi de generații și orânduiri, cutremure și transformări ale orașului.

„Ca artist, trebuie să am curaj. Cred că e nevoie de mai mult curaj să creezi lucruri menite să dispară decât să o faci ca să rămână.“ – Christo

Text: Mugur Grosu
Foto: Petre Dalea, Mugur Grosu

Clădiri din CLT(Cross-Laminated Timber) sunt puține în România. Clădiri cu arhitectură de calitate din acest material și mai puține. E cu atât mai importantă apariția acestui mic centru de birou de lângă Oradea. Este prima clădire din România certificat standardul „Low Energy Passive House” dar și o lucrare complexă și poetică . Realizarea sa fost posibilă datorită unei implicări exemplare a clientului și a unei colaborări între acesta, arhitecți și o echipă multidisciplinară de ingineri. Am vorbit despre acestea, dar și despre ecologie, bani, spații, expresie arhitecturală, peisaj cu arhitecții Gabriel Chiș-Bulea și Mădălina Mihălceanu și cu Marius Șoflete, fondatorul biroului Inginerie Creativă.(Ștefan Ghenciulescu)

Din anumite puncte de vedere, această casă se apropie de un proiect studențesc; asta dacă îți imaginezi un proiect studențesc curajos și inteligent, fără un client concret, dar într-un context absolut real și care chiar trebuie realizat, și realizat bine.

Situat la 10 km de Miercurea Ciuc, în inima munților Harghita, acest proiect răspunde la o temă precisă: conceperea unui pavilion destinat familiilor și copiilor.

Un L cu buzunare ascunse și perspective verzi – o casă extrovertită, transparentă și deschisă către natură: dinspre curte, expoziții de spații, de plinuri și goluri printre care-ți vine să te ascunzi; dinspre stradă, un obiect elegant, diferit de context, a cărui efervescență generează adesea o oprire și un motiv de interacțiune (ne spun vecinii).

E una dintre cele mai râvnite zone din București: la nord de inelul central se înlănțuie cartierele-grădină luxoase, perfect structurate, cu vilele și bloculețele frumoase ale elitei interbelice. Un teritoriu ocupat după război de nomenclatura comunistă și asupra căruia au năvălit toate valurile speculative de după 1990.

Un loc prețios…

…și complicat. În zona din jurul Căii Victoriei, între Piața Revoluției și Bulevardul Elisabeta, se suprapun cam toate straturile istorice, de la traseul sinuos, specific balcanic, al Căii Victoriei și minunata biserică Kretzulescu la eclectismul clădirilor publice și al caselor sfârșitului de secol XIX și apoi la neoromânescul flamboaiant și eleganța Art-Deco și modernistă a anilor ’30. Perioada postbelică ne-a dat în primul rând ansamblul Sălii și Pieței Palatului, o operație urbană ce a presupus distrugeri importante și relații dificile cu țesutul urban din spatele său, însă cu calități urbane și arhitecturale certe.

Pentru a treia toamnă la rând, prezentăm comunității Zeppelin o colecție de file de jurnal pregătite de tineri interesați de patrimoniu local și dezvoltare, participanți la școala de vară de arhitectură rurală, design și antropologie pe care Asociația MAIE o organizează la fiecare final de august în satele din Geoparcul Platoul Mehedinți.

ASTRA VR este un experiment muzeal care se folosește de tehnologie VR, instalații de sunet și bandă desenată pentru a face patrimoniul culturii tradiționale mult mai accesibil. Miza pe care muzeul ASTRA din Sibiu și-a asumat-o a fost aceea de a inova modalitățile de exprimare muzeistice și de a se apropia de o nouă generație de vizitatori.