Căutând casa ideală. ADN BA: Locuință, Dumbrava Vlăsiei

Din anumite puncte de vedere, această casă se apropie de un proiect studențesc; asta dacă îți imaginezi un proiect studențesc curajos și inteligent, fără un client concret, dar într-un context absolut real și care chiar trebuie realizat, și realizat bine.

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Laurian Ghiniţoiu

Înapoi la origini

Ansamblul rezidențial Dumbrava Vlăsiei se construiește la marginea unei păduri de la periferia de nord a Bucureștiului. Investitorul și-a dorit să impulsioneze calitatea locuirii și cea arhitecturală și a comandat mai multor birouri prestigioase câte un proiect de casă. Acestea urmează să fie vândute după terminarea lor (o parte au fost deja) și în plus au rolul de a seta un standard arhitectural ridicat și să devină modele pentru cele viitoare. S-au alocat câteva parcele, o suprafață desfășurată de principiu (în jur de 300 de metri pătrați) și un set de reguli simple, valabile pentru întreaga așezare. Printre acestea se numără tipul de locuință: izolată, absența gardului dinspre spațiul public și garduri verzi și scunde între vecini.

Nu este deci vorba despre case în serie, așa cum se întâmplă în milioane de ansambluri, cu anumite caracteristici pentru un tip de clienți, dar destul de generice pentru a se potrivi unor familii foarte diferite; sunt proiecte cu valoare de unicat, însă care nu beneficiază de limitele date de tema dată de cineva care îi comandă unui arhitect o casă.

P01_20210804_DBV_Plan de situatie

*plan de situație

 

Această situație te poate duce oriunde între două extreme: o casă superspectaculoasă, orgolioasă și „care să te dea pe spate”, cât se poate de marketabilă și de instagramabilă sau, dimpotrivă, să te gândești ce înseamnă pentru tine „casa ideală” și un model de locuire: intimitatea și expunerea, relația cu locul și cu vecinii, frumusețea spațiilor și a construcției, caracterul puternic, dar care să permită celor care o vor locui să o transforme într-un „acasă”.

Andrei Șerbescu, unul dintre autorii principali, este și profesor la atelierul de proiectare al anului I de la Universitatea „Ion Mincu”. Când am ajuns eu însumi în această poziție cu ceva ani în urmă, am fost avertizat că îndrumarea la anul I îmi va schimba modul de a privi și de a face arhitectură. Scara și complexitatea temelor este, evident, foarte redusă; lucrezi cu studenții pe proiecte cu funcțiuni simple și cu puțini metri pătrați. În schimb, trebuie să explorezi cu ei bazele arhitecturii, deci să te concentrezi pe lucruri esențiale: structura ca determinant al arhitecturii, apoi, lumina, proporțiile, pragurile și legăturile, spațiile principale și secundare, coerența, adevărul, sensul vocabularului profesiei, și nu imitația, înțelegerea profundă, și nu doar estetică a tradiției… Căutați împreună fundamentele unei construiri bune și care să lase loc și poeziei. Ai nevoie de toate acestea în practică, inclusiv pentru a regândi programul arhitectural primordial: locuința.

Andrei recunoaște că este vorba despre o casă care are mult în ea din spiritul anului I. Mai spune că nu chestiunile stilistice au contat, ci explorarea unor teme și valori. Și-a dorit un proiect de azi, dar cumva atemporal și își asumă integrarea nonmimetică a unor referințe – de la casa vernaculară și modelele antice la modernismul temperat al lui Adolf Loos sau al lui Louis Kahn, precum și la operele contemporane impresionante prin rigoare, căutări spațiale și materialitate. Include aici și „casa-turn” a lui Florian și a Iuliei Stanciu, publicată în Zeppelin 112/martie 2013.

 

02_A_copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (2 of 23)

 

Raumplan și plan-structură

Lotul are o poziție privilegiată: în față aleea de acces și parcul așezării, în spate pădurea. Tot către față, sudul. Așezarea casei răspunde acestei dualități primare: o bandă transversală subțire și lungă definește două curți, cea puțin mai mare către pădure.

P02_20210804_DBV_Plan cota -1.50*plan cota -1.50

Bara prin nu mai puțin de patru accese către grădina din față: o intrare principală – cu o marchiză foarte transparentă –, apoi o intrare secundară, la un nivel mai ridicat, o ieșire printr-o curte de lumină laterală și, în sfârșit, un fel de tunel, racordat la teren și care aduce lumină și un prilej pentru noi intrări în subsolul casei.

 

03_A_copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (7 of 23)

 

01_A_copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (8 of 23)

 

04_AB_copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (10 of 23)*Camera exterioară de la demisol

 

05_A_copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (4 of 23)*Grădina din spatele casei

 

La interior, casa este un fel de combinație între două moduri esențiale de a crea spații: planul-structură și Raumplan, de altfel doi termeni dragi pedagogiei de anul I. Plan-structură, pentru că toți pereții sunt portanți și dintr-un singur material: betonul; structura produce arhitectura. Raumplan (plan spațial), pentru că, la fel ca Adolf Loos, părintele principal al acestui model, spațiile nu sunt definite (și nu pot fi înțelese) doar din plan. Practic, fiecare dintre ele are o înălțime diferită și, deși iau forma unor camere clar determinate – Raumplanul lucrează mult cu camere –, relațiile dintre ele sunt extrem de complexe. Uneori camere mai mici devin nișe ale celor principale, există legături vizuale uneori surprinzătoare și întotdeauna de ales între mai multe trasee. Locuirea nu se desfășoară pe etaje propriu-zise, ci pe nivele intercalate. Golurile sunt și ele de multiple feluri, cu înălțimi și dimensiuni corespunzând nevoilor și caracterului fiecărui spațiu.

Un labirint prietenos

Casa din Dumbrava Vlăsiei lucrează, în esență, cu patru tipuri de instrumente: pereți și planșe, scări și perforații – uși, ferestre și goluri orizontale ce străpung pereții, dar și planșeele, și, în sfârșit, elemente ușoare agățate de corpul masiv.

O primă împărțire definește trei benzi: una mare și centrală și două laterale subțiri. Cea centrală este împărțită într-o serie de camere prin intermediul unor pereți transversali. Circulațiile verticale și orizontale – holuri și pachete de scări de diferite înălțimi – își găsesc loc în cele două benzi subțiri, la fel ca și o parte dintre spațiile de servicii.

 

06_A_copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (20 of 23)*Living-ul, văzut dinspre zona intrării principale (banda laterală dinspre curtea din față) 

 

Această rigoare aproape absolută și care urmărește foarte strict logica structurii este apoi contrazisă și îmbogățită. Într-un volum ce ar adăpost în mod convențional un subsol, un parter și un etaj apar nu mai puțin de nouă, ba chiar, dacă includem și podeste intermediare, 12 nivele de călcare diferite. Camerele încep să danseze pe verticală. Astfel, livingul are într-o parte o înălțime de cam un etaj și jumătate, transformându-se apoi într-un spațiu maiestuos de cam două etaje și jumătate. O platformă la o înălțime intermediară decupează din spațiul mare un loc pentru birou.

 

08_AB_copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (15 of 23)*Zona de birou, înălțată față de living 

 

La rândul său, acesta capătă către marginea laterală o înălțime mai mare. Deasupra livingului plutește un volum ce adăpostește două dormitoare, fiecare cu un sas și o baie proprie (aflate, desigur, pe câte o bandă laterală). De cealaltă parte a livingului se deschide o cascadă de spații poziționate pe diagonala clădirii: o bibliotecă și apoi un loc de luat masa, urmat de o bucătărie înaltă, aflată la o cotă puțin inferioară.

 

07_A_copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (18 of 23)*Diagonala principală a casei – vedere din living, către bibliotecă și apoi către locul de luat masa și bucătărie

09_AB_copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (14 of 23)*În birou, privind către scara care duce către unul din dormitoarele de la etaj

 

10_A_copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (16 of 23)

*Pe scară, ne uităm înapoi către birou. Elementul din lemn este un bovindou interior, accesibil din dormitor. Vedem în dreapta sa un fragment din fereastra interioară a dormitorului

 

Sub bibliotecă se întinde tunelul despre care vorbeam mai devreme. Acesta este nu doar o traversare, ci și o cameră exterioară. Ea luând locul unei logii la care a trebuit să se renunțe la un moment dat, din lipsă de spațiu la cotele superioare. Cumva tot de un fel de loggie este vorba, însă una semiîngropată, deschisă prin pante și scări line către curți și către lumină. Mai sus decât loggia, dar în legătură cu ea se află dormitorul matrimonial, cu un dressing și o baie. Baia se deschide la rândul său către o curte de lumină, legată printr-o scară de grădină.

Ați amețit? Atunci gândiți-că că peste toată această îmbucare se așază sistemul de ferestre și uși interioare care străpunge casa în toate direcțiile și leagă fiecare spațiu de vecinii săi imediați. Prin însumarea pe anumite direcții, se înlănțuie frecvent 5 sau mai multe spații diferite legate în același timp și cu exteriorul. Uneori aceste goluri au închideri mai ferme: uși, obloane, geamuri interioare, alteori ele comunică liber. În orice caz, ele transformă casa într-un ansamblu complex cu un interior și cu fațade poroase. Poți citi în continuare volumul de bază, precum și diferitele camere, dar în aceleași timp ele se dizolvă una într-alta și în raport cu grădina.

Bogăția de locuri este incredibilă pentru o casă, în fond, destul de mică. Toate camerele au dimensiuni reduse, departe de visul clientului obișnuit de pe la noi. Datorită legăturilor multiple, senzația de claustrare nu apare însă deloc. Datorită comunicării omniprezente, spațiile compacte par mult mai mari.

Această deschidere este foarte departe de ceea ce s-ar obține printr-un exces de suprafețe vitrate. Casa ADN BA este întredeschisă, nu ți se oferă dintr-odată. Tipul de transparență obținut îți permite să întrevezi, să descoperi pe parcurs. Parcurgi o serie de filtre, începând cu structurile mici și delicate ce intermediază relația cu exteriorul a spațiilor principale: marchiza de la intrare și pergolele din spate, care intră într-un sistem de legături fizice sau vizuale între casă, grădini și pădure. Astfel ceea ce pare la prima vedere o barieră este, de fapt, o limită permeabilă și prietenoasă, dar care asigură în același timp intimitatea necesară unei familii, compensând și lipsa gardului din față. Când am vizitat-o, m-am pierdut prin ea, în diferite momente; însă rătăcirea (care ar dispare, de altfel, repede, odată ce ai începe să locuiești în ea) e una plăcută, tocmai pentru că știi tot timpul cam unde te afli și vezi întotdeauna cel puțin una dintre grădini.

11_A_copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (19 of 23)*Bucătăria, cu acces direct către o pergolă și către grădina din spate 

 

Rigoare, voluptate, model

Trebuie spus că această locuință nu este deloc una ieftină. Însă aici banii nu merg în decorații și opulență, ci în calitatea materialelor și a echipamentelor, și a modului în care sunt puse în operă. Lemnul podelelor, al obloanelor și al mobilierului incorporat se armonizează cu tencuielile speciale de la interior și de la exterior și cu precizia și delicatețea tâmplăriei, feroneriile, balustradele. Fiecare detaliu a fost desenat și explorat, uneori în mod obsesiv.

 

12_A-copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (11 of 23)*Privind din bovindoul dormitorului către birou și către scară

 

Băile se bucură cam toate de lumină naturală și de imaginea unor spații de locuit, iar mobilierul fix devine element arhitectural. Casa are un caracter tactil remarcabil, o combinație de texturi plăcute ce nu se pot descrie doar prin poze. Iar luxul ce devine evident pe alocuri (printre altele, e vorba despre o casă inteligentă, cu tehnologie de ultimă oră, ce își face însă treaba în mod foarte discret) echilibrează austeritatea generală a expresiei. Te simți bine aici; e o locuință, și nu doar o izbândă arhitecturală.

 

copyright_laurianghinitoiu_adn_dumbrava (13 of 23)

 

Poate că rezultatul ar fi putut fi puțin temperat și să devină mai calm: una–două diferențe de nivel și una–două ferestre interioare în minus, să zicem. Aceasta ar permite poate și o anumită flexibilitate în spațiile majore. În mod evident, bucuria locuirii aici vine la pachet cu asumarea gesturilor radicale. De-abia aștept să văd ce se va întâmpla când cineva va cumpăra clădirea și se va muta în ea. Până atunci cred că ar trebui organizată vizitarea ei în mod regulat și firesc de către arhitecți, studenți și oameni interesați. E o casă-model, ce merită explorată, înțeleasă și, de ce nu, criticată, contrazisă, interpretată.

Planuri

 

Info & credite

 

 

Casa ADN BA, Dumbrava Vlăsiei, Balotești
Șantier: 2016-2021
Arie teren (mp): 1852
Suprafață desfășurată (mp): 319.5
Arhitectură: ADNBA – Andrei Șerbescu, Adrian Untaru, Bogdan Brădățeanu, Alexandra Aramă, Alexandru Apostol, Mihail Filipenco, Cristina Budan, Romina Pasculovici
Structură: INCONA – Mircea Neacșu, Alina Tudorică
Instalații: ALMA INSTAL PRO
Sanitare: Adrian Sandu, Luana Sandu
Termice, HVAC: Adrian Sandu; Cristian Pârvulescu
Electrice: Adrian Sandu, Radu DinuGeorge State
Arhitectură peisageră: BAA – Christian Beros

PARTENERI:
Alukönigstahl: tâmplărie Schüco / alukoenigstahl.ro

Natural Wood Floor – producător parchet, deck şi trepte / naturalwoodfloor.ro

IR COLOURS – furnizor de: Intonachino (fațadă), Marmorino Epoca (interior) / ircolours.ro

 

Sari la conținut