Artistul Nicolae Comănescu și-a transformat atelierul din strada Biserica Amzei nr. 7- 9 într-o instalație „submersivă” (600x300x400 cm), o meta-construcție din acumulări de materiale

În 2023, Timișoara a fost capitală culturală europeană. Programul a avut mai multe componente principale, printre care și „Locuri” – legat de spațiile orașului –, noi și vechi, regenerare urbană, punerea în discuție a viitorului urban. Una dintre intervențiile principale ale acestui capitol, dar, de fapt, a întregului program a fost Pepiniera

Strada Berzei. Calcane goale și trafic auto. Pietoni puțini și grăbiți, preocupați să traverseze cât mai repede zona. Doar locuitorii cartierului mai merg agale pe trotuar, dar și ei au aerul că nu-și găsesc locul.

Adrian Dohotaru, președintele Asociației Societate Organizată Sustenabil SOS, ne-a vorbit despre „Someșul nostru” și culoarul verde-albastru al Someșului – un coridor velo-pietonal ce va lega (în primă fază) localitățile Gilău, Florești, Cluj și Apahida

O expoziție de artă naivă din Serbia și România: “Am inceput să văd culorile / I started to see the colours”.

O fostă mahala din nordul Bucureștiului, în care cam toate căsuțele vechi au lăsat loc vilelor post-socialiste (mai ales din anii ’90).

Proiectul casei din lemn este dovada unei viziuni care susține că intervențiile noi în mediul rural pot fi ancorate în contemporaneitate fără să șocheze și trebuie să lucreze cu firescul vieții de azi

Două săptămâni de cercetare de teren și ateliere de lucru în satul Ponoarele din Geoparcul Platoul Mehedinți, povestite și ilustrate de participanții celei de-a VII-a ediții a Școlii de vară de Antropologie și Arhitectură în GPMh, organizată la începutul lunii august de Asociația MAIE .

Heritage First!, prima Bienală a patrimoniului din România

De vorbă cu Alexandra Dumitrescu și Emil Cristian Ghiță, fondatori Eforie Colorat

“Laboratorul creativ din Eforie Sud este deschis tot anul tuturor formelor de cultură și experimentelor în arta contemporană”

Text: Maria Duda

În 2003, Casa Croci din Mendrisio, monument de arhitectură restaurat de Bruno Reichlin și Fabio Reinhart, cu un șantier teribil de complicat, se redeschidea publicului cu expoziția unui tânăr cercetător în arhitectura italiană renascentistă, Thomas Gronegger

„Îmi amintesc atelierul de la școală, unde petreceam majoritatea timpului și aproape îl luasem pe persoană fizică, doar că nu dormeam acolo. Contra unei mici atenții la administrator, obținusem un vestiar, masă, șevaletul meu, aveam și o mică bucătărie cu un reșou, pe care îmi făceam cartofi prăjiți și ochiuri.”