revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X

Cătălin Crețu: Perspectrum. Universul la dimensiunea unui vârf de ac, printr-o sculptură micrometrică

Cătălin Creţu este compozitor şi artist multimedia. Este autorul „pianului augmentat”, un instrument electroacustic ce are forma unui pian obişnuit, de concert, dotat cu senzori de mişcare, de presiune şi de lumină. Aceşti senzori, manevraţi conform partiturii speciale şi după un anumit algoritm programat, oferă lumii un alt fel de muzică, un alt fel de spectacol, toate augmentate de tehnologie.

Cosmin Haiaș: I, Robot. “Suntem contemporani cu apariția celei de-a doua specii inteligente de pe planetă, inteligența artificială”

Cosmin Haiaș locuiește și lucrează în Timișoara. Este artist și inginer, interesat de evoluția tehnologică și de cel mai remarcabil eveniment din evoluția omenirii – Inteligența artificială.

În cadrul proiectului FUSION. Artă și știință, Cosmin Haiaș a creat instalația I, Robot în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.

SAINT MACHINE: I, Human. Coerența luminii laser tradusă în empatie

Marilena Oprescu-Singer aka SAINT MACHINE este o artistă interesată de aspectele conceptuale ale precepţiei. Este autoarea unor instalaţii imersive, participative, care investighează procesele biologice şi studiază noţiunea de spaţiu ca organism viu, o noţiune suprapusă peste conceptele: public/privat, interior/exterior, real/virtual, fizic/imaginar, ascuns/revelat.

Sillyconductor: Ondiocytherium – Le Tourbillon du Pakistan, un instrument muzical care se autodistruge

Cătălin Matei, aka Sillyconductor, este muzician şi designer audio. Preocuparea lui principală a fost mereu muzica clasică şi relaţia ei cu hazardul sau matematicile: proiecte ca Ventichitara (un instrument de improvizaţie construit din ventilatoare USB), 100 Catronomes (un remake auriu al poem‑ului Symphonique creat de Gyorgy Ligeti, realizat cu 100 de pisici Maneki Neko) sau Pianosaurus (un pian mecanic postmodern) explorează teritoriile comune ale tehnologiei, muzicii clasice şi ale umorului.

Joaca cu timpul. Laura Paraschiv – Circa 1703–3701 & Mà Bistro

Laura Paraschiv e arhitectă, colecționează obiecte și le cultivă în Circa 1703–3701, locul din București în care poți găsi unicate de design din toate timpurile.

A consemnat Dorothee Hasnas
Foto: Cătălin Georgescu, Ioana Pârvan

„80% dintre proiectele rezidențiale sunt, în descriere, «proiecte de lux». Dar în realitate ți-e frică să intri”

Text: Vlad Odobescu

Piața rezidențială din România abia își face majoratul anul ăsta, spune Georgian Marcu, director al firmei imobiliare Green Angels. Iar din anii ăștia, trei au fost de boom și s-a construit fără respectarea vreunei reguli, iar vreo șase-șapte au urmat crizei. Azi, sectorul abia își găsește suflul, însă calitatea locuințelor medii rămâne slabă.

Clasa de mijloc din România – locuire și cultură materială. O discuție cu antropologul Bogdan Iancu

Text: Vlad Odobescu

INTRO: De câțiva ani încoace, un antropolog încalecă bicicleta sau ia metroul pentru a afla încotro se îndreaptă Bucureștiul și ai săi locuitori. Bogdan Iancu, lector dr. la Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNPSPA), face parte dintr-o echipă ce-și propune să portretizeze clasa de mijloc din România. Cum mănâncă middle class-ul românesc? Cum și unde locuiește? Cum se îmbracă? Cum își exprimă compasiunea față de cei din jur?, sunt câteva dintre întrebările de la care au pornit cercetătorii.

Oraşul pilulei albastre – arhitectura percepţiei

Interviu cu Vlad Bînă, arhitect și scenograf digital, 2004

scenografie digitală pentru filmele Matrix Reloaded, Matrix Revolutions (Warner Bros, 2002-2003 / Esc Entertainment) şi 13 Ghosts (Warner Bros, 2002/ Manex Entertainment, Cinesite)

Poveşti din Bucureşti-Sud #3 Rahova / Petre Ispirescu

Text: Mihai Duțescu
Foto: Andrei Mărgulescu

Locuiesc în această parte a orașului. O iubesc și o urăsc în aceeași măsură, și, ca arhitect și scriitor, cred că îi pot înțelege și uneori chiar anticipa transformările.

Orașul de la sat. Operațiunea Kanaal, Wijnegem, Belgia

Foto: Jan Liégeois

Un investitor mai puțin obișnuit – colecționarul Axel Vervoordt. Artă și dezvoltare imobiliară. Un fost sit industrial aflat la periferie. Recuperare, densificare și urbanizare ca antidot la demolare și lăbărțare suburbană. Amestec de funcțiuni și tipologii. Viziune, masterplam, trei birouri de arhitectură și unul de peisagism. A, și o operă a unui mare artist ca semn și primă acțiune a proiectului.

Despre contracție urbană, criză și profesiile orașului. De vorbă cu Philipp Oswalt și Tim Rieniets

Interviuri: Ioana Zacharias Vultur

La închiderea expoziției Shrinking Cities in Romania am avut ocazia să vorbesc cu doi arhitecți care au deschis cercetarea fenomenului de contracție urbană: PHILIPP OSWALT – arhitect, cercetător, publicist, profesor, curator șef al cercetării internaționale „Shrinking Cities”, director al fundației Bauhaus Dessau, profesor de teorie și design la Universitatea Kassel, și TIM RIENIETS — urbanist, cercetător, publicist, autor al Atlasului Internațional al Shrinking Cities, al volumelor „Open City: Designing Coexistence”, „City of Collision – Jerusalem and the Principles of Conflict Urbanism”.

Arhitectura bună vinde, dar arhitecții nu știu să se vândă bine.

Interviu cu Georgian Marcu, director al firmei imobiliare Green Angels

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Cosmin Dragomir, Andrei Mărgulescu, Lucian Bugnariu Studio

L-am cunoscut pe Georgian prin colegii noștri de la ADN BA, pentru că el s-a ocupat de majoritatea clădirilor de apartamente pe care aceștia le-au proiectat.

Sari la conținut