De vorbă cu Attila Kim, arhitect și designerul expoziției centrale a RDW

Romanian Design Week împlinește 10 ani de la înființare și marchează acest moment printr-o ediție aniversară, care va avea loc în București, în perioada 13-22 mai. Attila Kim, arhitect specializat în proiectare de expoziții culturale și restaurare, este cel care se ocupă de designul expoziției centrale a RDW încă de la prima ediție a festivalului. Cu această ocazie, am vrut să aflăm de la Attila mai multe detalii despre rolul arhitecturii de expoziție, despre cum a contribuit RDW la dezvoltarea mediului creativ, dar și cum a arătat parcursul lui profesional până acum.

Text & foto: The Institute

Attila, mai întâi povestește-ne puțin despre traseul tău profesional. Cum ai ajuns să te specializezi pe arhitectura de expoziție și să colaborezi cu Romanian Design Week pentru amenajarea expoziției principale din festival?

Am studiat arhitectura la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca. După obținerea diplomei de arhitect, am continuat cu studii de masterat în domeniul reabilitării patrimoniului construit, în cadrul Universităţii Babeș Bolyai din Cluj Napoca și cu studii doctorale (DLA) în cadrul Universităţii de Artă Moholy Nagy, Budapesta, Ungaria. Cred însă că interesul pentru expozițiile de artă mi s-a conturat în perioada adolescenței, pentru că am absolvit un liceu de arte.

Propriu-zis, întâlnirea cu această ramură a arhitecturii s-a produs acum vreo 15 ani. Proiectele de arhitectură au o perioadă foarte lungă de execuție și sunt concepute să reziste zeci de ani. În schimb, proiectele de arhitectură de expoziții sunt lucrări care durează mult mai puțin. Pornim de la un concept, după aceea urmează proiectarea, însă procesul de implementare este considerabil mai scurt. Cred că această diferență a fost principalul lucru care m-a atras, pentru că aveam nevoie să găsesc ceva care să contrabalanseze durata lungă de execuție a proiectelor de arhitectură.

Legat de Romanian Design Week, colaborez cu The Institute încă de la prima ediție a evenimentului. În 2013, când am primit această invitație, eram singurul arhitect din România cu un portofoliu destul de amplu în ceea ce privește proiectele de arhitectură de expoziții. Cred că acest lucru a cântărit foarte mult pentru întreaga echipă de organizare a RDW.

Povestește-ne puțin, te rugăm, despre ce înseamnă arhitectura de expoziție, ce particularități are și ce înseamnă pentru tine implicarea în Romanian Design Week an de an.

De 10 ani, mă ocup de designul expoziției centrale de la RDW. De-a lungul acestor ani, zonele mele de interes – arta, arhitectura și designul – s-au întâlnit și cred că această întâlnire a fost benefică nu doar pentru mine. Dacă facem un exercițiu de aducere-aminte, până acum 10-20 de ani, publicul considera că cei responsabili pentru aranjarea expozițiilor sunt artiștii și curatori. Cred că în cei 10 ani de când există RDW, am reușit să educăm și să-i facem pe oameni să înțeleagă ce înseamnă arhitectura de expoziție și cât de importantă este în parcurgerea și descifrarea unei expoziții.

Mie mi se pare că arhitectul și, implicit, arhitectura de expoziție pot crea o punte de legătură între conceptul curatorial, lucrări și spațiul în care se află acestea. În plus, în cadrul expozițiilor de design, designul expozițional devine parte din exponat. Cu alte cuvinte, la RDW, arhitectura de expoziție a fost întotdeauna o instalație de design în sine, care a reușit, de fiecare dată, să pună în valoare obiectele expuse.

De-a lungul timpului, ai câștigat mai multe premii prestigioase în cadrul unor evenimente precum Bienala Națională de Arhitectură București sau Bienala de Arhitectură Transilvania. Ce au însemnat aceste premii pentru tine și cât de importante au fost ele?

În urmă cu 15 ani, când am câștigat primele premii, le-am perceput, în mod evident, drept o încurajare. În timp, premiile ajung să vorbească despre modul în care noi privim și practicăm arhitectura. Cred că poartă, mai degrabă, un mesaj către beneficiari și către mediul profesional. Cred că este foarte important de știut că arhitectura, în comparație cu artele plastice, nu se poate realiza din bugetul creatorului. De exemplu, dintr-un anumit punct de vedere, un pictor întâmpină constrângeri mult mai mici, pentru că poate să-și achiziționeze singur pensulele și culorile. Când practici arhitectură este foarte important să înțelegi că iei decizii extrem de costisitoare din bugete care nu-ți aparțin. Automat, responsabilitatea care se naște o dată cu creația arhitecturală este exponențial mai mare. De aceea, cred că premiile sunt în măsură să trimită acest mesaj către beneficiari și clienți și să-i asigure că deciziile sunt luate în deplină cunoștință de cauză.

 

 

La o privire de ansamblu, cum crezi că a influențat RDW dezvoltarea industriilor creative și a mediului artistic românesc?

Poate cel mai important lucru pe care l-a făcut RDW este că a facilitat întâlnirea unor oameni din bresle diferite care, în alte contexte, nu s-ar fi intersectat. RDW a reunit cu succes oameni din diferite zone ale designului – graphic design, design de obiect, arhitectură sau fashion – și i-a ajutat să spargă aceste bariere dintre domenii. Și dincolo de momentul în sine al festivalului, în care cu toții deschidem larg ochii să vedem ce se întâmplă în jur, RDW a generat, cu siguranță, o mulțime de colaborări frumoase între profesioniștii din mediile creative. Din 2016, sunt Comisarul României pentru Bienala de la Veneția și aș vrea să adaug că mediul artistic contemporan românesc este foarte bine cotat pe plan internațional. Acest lucru se datorează, în mare măsură, muzeelor, galeriilor și tuturor evenimentelor care promovează arta contemporană românească.

Tema ediției din acest an a RDW este FORWARD. În acest context aș vrea să te întreb care crezi că va fi următorul pas în dezvoltarea industriilor creative de la noi în general și, în special, în ceea ce privește domeniul arhitecturii?

Arhitectura nu cred că se poate include neapărat sub această pălărie a industriilor creative. Însă putem vorbi despre arhiectura de interior, care este mai apropiată de RDW. Arhitectura de interior se leagă mult mai organic de domeniul designului prin prisma obiectelor pe care le folosește în amenajări. În urmă cu 5-6 ani, arhitectura de interior era o chestiune nu foarte des întâlnită în România. Destul de recent s-a creat o piață mult mai deschisă față de interioare și au apărut nume sonore în domeniu. Pentru că am dat acest exemplu cât se poate de concret și de pozitiv, sunt de părere că RDW poate deveni un eveniment-umbrelă, care să înglobeze mai multe expoziții specializate – de arhitectură de interior, de grafică, de modă, astfel încât să faciliteze o dezvoltare cât mai accentuată pentru domeniile creative.

 

Attila Kim_foto

 

romaniandesignweek.ro

Sari la conținut