Editorial: Căsuța de la țară ca problemă etică

Text: Ștefan Ghenciulescu

Pentru un intelectual, să-și facă o casă nouă la țară e un eșec moral.

Citatul aparține prietenului meu, Miklos Köllö, arhitect din Ciumani (Harghita), care și-a transformat casa părintească într-o locuință modernizată și ecologică (în imaginile de mai sus,  proiect prezentat și în Zeppelin #119). Recunosc, la prima vedere, pare o afirmație ușor absurdă. Ce are de-a face casa de la țară cu etica?

Concurs #18 Zeppelin / UPCYCLING challenge

18.11.2014 -18.01.2015

Ȋn lume, tone de bannere stradale, prelate de camion, camere de cauciuc și materiale textile sunt aruncate la groapa de gunoi. Acolo, se descompun în sute de ani, afectând mediul. Soluția atelierului Upside Down, e simplă: Upcycling. Luȃnd cuvintele separat, UP-cycling, Recycling „UP” and not „Down”, ȋnseamnă să transformi lucruri care ȋși ȋncheie ciclul de viață ȋn mediul urban ȋn produse noi, utile și cool, cu o valoare mai mare. Astfel, deșeurile colectate de la diverse companii sunt curățate și dezinfectate cu soluții profesionale, apoi tăiate manual, cusute și transformate în produse practice și unice: genți messenger, portofele slim, huse de laptop sau iPad și coperte pentru cărți. It’s the incredible afterlife of waste!

Câștigătorii concursului #17 Zeppelin / Baia ca spațiu de locuit

Text: Cosmin Caciuc

Cel mai mare concurs Zeppelin de până acum, desfășurat între 1 septembrie – 24 octombrie 2014, a pus la bătaie premii de peste 3.500 € oferite de Geberit. Tema incitantă a vizat readucerea băii „în casă” printr-o amenajare având ca punct de plecare un spațiu deja existent – o baie reală „la gri“, în curs de execuție sau renovare. Participanților li s-au solicitat maximum trei propuneri, fiecare însoțită de o fotografie cu spațiul existent, împreună cu două ilustrații digitale ale soluției de amenajare și o scurtă descriere. În plus, o rigolă de duș cu scurgere în perete Geberit și un rezervor pentru WC Duofix Sigma, Omega sau Duofresh trebuiau să fie în mod obligatoriu integrate în proiect.

Spaţiu expandat #4: Insider and outsider

Proiectul Insider and outsider – al patrulea din cadrul programului de artă publică Spaţiu expandat, al Asociației VolumArt – şi-a propus să aducă în atenţia publicului una dintre cele mai controversate clădiri ale Bucureştiului, cunoscută sub numele de Casa Poporului, în prezent Palatul Parlamentului, care a fost construită de Ceauşescu pentru popor, dar, în realitate a fost şi este în contiunare despărţită de acesta printr-un zid gros, simbol al relaţiei adevărate dintre centrul puterii, care este înăuntru, şi poporul, care se află în afară.

Editorial: Fanteziile abuzive

Text: Cosmin Caciuc
Imagine: Nicolae Comănescu, „upsidedown”, 2007

Un spot comercial de la TV reproduce o înregistrare cu Constantin Brâncuși care ne transmite într-un mod emoționant cuvinte mari despre propriul destin și artă. Numai că nu e Brâncuși. Nu e o înregistare. Nu sunt nici măcar cuvintele sculptorului. E un fals perfect în formă și conținut, propagat în mass-media și nu mai puțin tulburător. O fantezie despre cum am fi vrut (poate) să fie artistul, care pornește de la o fotografie autentică.

Editorial: Cum să repari o comunitate?

Text: Cosmin Caciuc
Foto: studioBASAR & Asociația Komunitas

Observ de-a lungul anilor în București că disciplinarea spațiului public cu tot felul de bolarzi, bumpere, semne, marcaje și garduri nu prea e de folos: toate sunt rupte cu agresivitate, vandalizate, încălcate sistematic sau pur și simplu ignorate. O fi un semn al frustrării, al neîncrederii în soluțiile propuse de autorități… sau poate sunt prea multe mașini și nu suntem încă pregătiți să vedem altfel urbanitatea, de dinafara habitaclurilor.

Grădina SoLemn

În noiembrie 2013, artista Cristina Curelea își muta atelierul în spațiul de pe Știrbei Vodă 138 din București.  Găsea alături un teren lăsat în paragină, cu gardul de beton întrerupt, cu buruieni și mormane de gunoi care acopereau întreaga suprafață a lotului. Evaluând potențialul spațiului, creatoarea brandului SoLemn a decis să readucă locul la viață și să-l transforme într-o oază a minților creative – o grădină culturală, normală, sinceră și înverzită, diferită de alte spații cu destinație publică ale Bucureștiului.

România la Bienala de la Veneția 2014

* actualizare – februarie 2016:

Bienala din 2016 se vrea orientată către social, către oameni, cu arhitectura propriu-zisă valabilă mai degrabă în acest context. Proiectul câștigător pentru Pavilionul României chiar își asumă cu mult curaj acest lucru.

În 2014, Rem Koolhaas a cotit pentru prima oară evenimentul către o privire retrospectivă asupra modernităţii secolului 20. Deci ditamai proiectul istoric de-o ambiţie fără seamăn, care ne-a vorbit deopotrivă despre politica, societatea și arhitectura ce ne-au transformat radical modul de viață în utima sută de ani. Să ne aducem puțin aminte de cum au răspuns echipele noastre acestei teme.  

Noi picturi monumentale poloneze în București și Chișinău

Din luna septembrie, în București și Chișinău vor apărea noi picturi monumentale semnate de artiști polonezi, având ca temă aniversarea a 25 de ani de la căderea comunismului în Europa Centrală. Proiectul a fost inițiat în anul 2012 de Institutul Polonez din București.

Brilliant By Design

Cehia are o lungă tradiție în domeniul sticlei și a porțelanului, dar a devenit cunoscută pentru acestea în secolul 18, atunci când produsele atelierelor și fabricilor cehe au început să se vândă în toată lumea. Renumită pentru marea varietate de modele și pentru calitatea manufacturii, industria a atras în acea perioadă artiști, designeri și clienți influenți.

Concurs #17 Zeppelin / Baia ca spațiu de locuit

Vă provocăm să participați la cel mai mare concurs Zeppelin de până acum, la care prietenii de la Geberit au pus la bătaie premii care-nsumează peste 3500 de euro. Competiția e adresată arhitecților, designerilor și studenților la aceste discipline, individual sau în echipă, și are ca temă redefinirea creativă a băii.

Editorial: De ce e bine să deschizi fereastra

Text : Ștefan Ghenciulescu

Dacă întrebi orice om, chiar și cultivat (și, de multe ori, chiar arhitect), așa, în principiu, ce construcție e mai ecologică – o vilă sau un bloc –, îţi va răspunde, în proporție covârșitoare, că vila. De fapt însă, nu e așa. Nu mă refer aici la exemple individuale, la obiecte, ci la suma acestora: casa individuală presupune azi în mod fatal așezarea la periferie, deci consum de teren natural, risipire de resurse – infrastructură de transport, de instalații etc., mai puțin eficientă, deplasări mai lungi –, deci poluare. La care se adaugă raportul prost între metri pătrați utili și anvelopantă și multe alte probleme.

1