Cutia cu articole

Un incert câmp de bătălie. Despre arta publică și programul „Spațiu expandat”

Text: Judit Balko
Foto: Mihai Balko, Tiberiu Mihail Cimpoeru, Radu Boeru, Gabriel Boldiș

Termenul de artă publică, așa cum se dezvoltă în spațiul occidental începând cu anii ’60, este un termen-umbrelă, care acoperă abordări artistice diferite, ce variază de la intervenţii cu caracter permanent la cele cu caracter efemer, de la sculptură statuară la performance sau intervenţii cu sunet şi proiecte participative în care accentul este pus pe dezvoltarea unei relaţii de colaborare între în membrii unui grup sau comunităţi.

Highlights Zeppelin #147 (septembrie–noiembrie 2017)

DOSAR: LOCURI DESCHISE
Bucureștiul nu are piețe veritabile. Baia-Mare și Clujul nu se mai opresc din amenajat (p.080, 092). Cum să fabrici spațiu public prin artă: Dan Perjovschi, tranzit.ro, Sandwich, Spațiu
expandat (p. 044). Orașul refugiaților (p. 120). În loc de mașini, plajă, la Paris (p. 132).

PRECUM ȘI:
Două case mari și două mici (p. 020, 144, 156, 164). PUCK – pop‑up creative kit @ Sala Dalles – arheologie culturală urbană (p. 182). FLIP – şcoala de bani pe roţi (p. 212).

Cultura proprietății sau o raportare constantă la condițiile locuirii în chirie?

Text: Oana Cristiana Iftode
Foto: Bogdan Catalin Cazacioc

Creditul imobiliar trebuie privit în contextul mai larg al locuirii în România, caracterizată, pe de o parte, de un tipar al superproprietății – cu cea mai mare rată a proprietăţii din UE – 96% (Eurostat 2013), iar pe de altă parte, de un grad ridicat de informalitate, evitare a pieței creditelor și de practica autofurnizării ce domină piața imobiliară, locuințele fiind cel mai adesea finanțate din surse proprii, sub 10% fiind achiziționate prin credit imobiliar.

Casa Timiș. O casă la locul ei. Filofi & Trandafir Arhitectură: Locuinţă pentru un cuplu, Popeşti, Cluj

O întâlnire fericită între un peisaj preţios şi o inserţie subtilă, între o familie şi doi arhitecţi.
Urmăriţi ce zice criticul despre o lucrare de arhitectură dar şi ce spun clienţii despre cum a apărut casa lor şi ce le place la ea.

Text: Adriana Măgerușan
Foto: Cosmin Dragomir

Edito: Roşia Montană, din nou. Despre acţiunile de la faţa locului.

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: A.R.A. – Arhitectură. Restaurare. Arheologie, Vlad Petri, Cătălin Georgescu, Ștefan Bâlici

E mare supărare acum, pentru că guvernanţii noştri dau semnale din ce în ce mai numeroase şi mai clare că se doreşte reluarea, într o formă sau alta, a sinistrului proiect de minerit. Și a altora, de care se vorbeşte mult mai puţin. Ne indignăm (în mod destul de pasiv şi în număr limitat, ce i drept), dar responsabili suntem şi noi.

Grivița 53 – Primul teatru construit împreună, primul proiect românesc laureat LafargeHolcim Awards

Proiectul arhitectural Back-Alley Front Stage – sau Grivița 53, Primul teatru construit împreună – a fost recompensat pe 28 septembrie 2017 cu Acknowledgement Prize 2017 la Gala europeană a LafargeHolcim Awards, considerată cea mai importantă competiție de arhitectură și design sustenabil din lume.

PROTOTIP PENTRU COMUNITATE. Concurs studențesc de arhitectură pentru locuire accesibilă

Lansare și conferință: Florian Stanciu/STARH -„2 case”

5 octombrie 2017, ora 13.30 @ Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, Strada Academiei 18-20, Sala de Consiliu, etaj 1

Locuința modestă dar bună. Casa care poate crește în timp. Vecinii. Spațiul meu, al tău, al nostru. Acasă. Cumpătare și eficiență. Materiale nobile ce își exprimă natura.
Cam despre asta e concursul pe care vi-l propunem.

„La vremuri noi, lucruri noi”. De la blocul comunist la ansamblu rezidențial

Text: Cristina Boboc
Foto: Bogdan Catalin Cazacioc

În 1976 un regizor român, Carol Corfanta, debutează cu filmul ”Serenada pentru etajul XII”. Dincolo de mesajele propagandistice și elogioase ale locuirii la bloc, filmul este o excelentă frescă socială a perioadei în care casele din proximitatea rurală a Bucureștiului cad sub presiunea progresului și a modernizării socialiste.

Casa cu literaturi. Amenajare și concept curatorial pentru Muzeul Național al Literaturii Române

Proiect: Zeppelin
Text: Constantin Goagea
Foto: Radu Malașincu

Muzeul s-a redeschis după un peregrinaj de mai bine de doi ani, timp în care a fost ostracizat în spatele Casei Scânteii, ba, mai mult, redus la rolul de depozit și birouri. Acum are nu unul, ci două sedii. Cel de care ne-am ocupat se află într-o zonă foarte centrală, chiar în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei.

Camposaz in the wild. Observatorul din Măgura Zimbrilor – Munții Țarcu

Text: Mara Cazacu
Foto: Bogdan Comănescu, Maria Cazacu, Sebastian Apostol

În perioada 17-28 august, WWF-România și Camposaz au organizat un atelier „design and build” multi-cultural la finalul căruia a fost contruit un observator al peisajului și naturii sălbatice din Măgura Zimbrilor, Munții Țarcu.

Din Sibiu: artă stradală, conformitate și comunitate. De vorbă cu arhitectul Gabriel Roșca

Text: Paul Opricean
Foto: Sergiu Pavala, Gaspar Serrano, Cristina Beligăr, Paul Opricean

An de an, la Sibiu are loc un festival internațional de artă stradală* care, prin intervențiile din spațiul urban, reușește să aducă o pată de culoare în cartierele orașului, prin murale realizate pe fațadele gri ale școlilor și liceelor. Mai mult, evenimentul e gândit să educe publicul, dar și să devină o platformă de exprimare a artiștilor plastici care prea rar își pot exercita actul artistic și liber, și legal.

O inițiativă privată: Muzeul interetnic al Văii Hârtibaciului. De vorbă cu Ștefan Vaida

Text: Mugur Grosu
Foto: Vlad Petri și Muzeul interetnic al Văii Hârtibaciului

Am remarcat zidul care urma panta drumului, și acoperișul primului corp, care cobora lin peste el, dar nu ne-am gândit că aici era casa pe care-o căutam, pentru că nu avea nici un semn. Ce-i drept, la drumul principal era un indicator rutier, pe care l-am remarcat mai târziu, dar nimic altceva, nici măcar o plăcuță la intrare.

Sari la conținut