Cutia cu articole

În cele ce urmează vom vorbi despre un exemplu bucureștean de recondiționare, refolosire a unui spațiu de locuit existent. Importanța unui astfel de proiect nu poate fi destul subliniată oricât de mult s-ar scrie despre subiect. Locuim într-o lume foarte construită, care oferă la tot pasul șansa de a reinvesti o clădire cu necesitățile generațiilor actuale, salvând astfel energie, resurse și un strop de memorie.

Pe 27 iulie, în timpul celei de-a 44-a sesiuni extinse a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, peisajul minier Roșia Montană a fost înscris simultan pe Lista Patrimoniului Mondial și pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Cu această ocazie, Sneška Quaedvlieg – Mihailovic, secretarul general al Europa Nostra, a făcut o declarație puternică, aplaudând cu tărie această decizie și reamintind sprijinul acordat de Europa Nostra acestei campanii în ultimul deceniu.

Intro: Ștefan Ghenciulescu

De fapt, acest mic dosar începe dinainte de introducerea pe care tocmai o citiți. Materialul  despre poziția față de lumea rurală și lucrările recente ale biroului Larix Studio, închide dosarul despre arhitectură la sat; el conține și un proiect de spațiu public, unul dintre cele mai vitregite programe într-o lume rurală care trebuie să se descurce cu subfinanțare, emigrație și abandon, dar și cu interesele individuale și slaba coagulare civică.

Text: Ștefan Ghenciulescu, redactor-șef
Foto: echipa „Drum bun!”

Da, recunosc: nu am prea fost amator de abonamente la publicații. La biblioteci, căi ferate (nu la noi, ce-i drept), transport în comun, piscine, da – pentru că am adorat libertatea, voluptatea de a mă bucura oricât de mult de ceva, odată plătită o taxă preliminară.

Coordonatori: Cătălina Frâncu, Ștefan Ghenciulescu

„La țară”. Introducere

 Odată cu primele lockdown-uri a înflorit și estetica „#cottagecore.”  Este vorba despre un trend născut din dorința unei vieți mai simple, cu mai puțin stres care să permită legătura ușoară cu natura prin activități ca îngrijirea animalelor, grădinăritul, picnicurile în aer liber, etc.

(a) Şi în România, contextul curent tot mai digitalizat şi schimbarea obiceiurilor de consum pe toate segmentele de vârstă transformă atât comportamentul părinţilor, cât şi nevoile de joacă sau activităţile outdoor ale copiilor.

Pornind de la aceasta şi de la faptul că spaţiul de joacă pentru cei mici reprezintă un element necesar al amenajării unui parc, complex turistic sau complex rezidenţial, DFS Center Grup propune spaţii de joacă smart, tehnologizate şi sustenabile.

Text: Mugur Grosu
Foto: Alexandru Oglindă 

6 francezi coboară din avion și se lipesc de niște suporteri cu gândul că îi vor duce la stadion. Ajung la o terasă din Centrul Vechi unde ceilalți se pun pe băut. Trec niște beri până se prind că ăia nu erau maghiari, ci ucraineni și că ceea ce credeau că e Budapesta era, de fapt, o capitală care-și închipuise cândva c-ar fi Micul Paris

(a) Fie că locuiţi sau nu în Bucureşti, cel mai probabil aţi auzit de hotelul Courtyard by Marriott. Pentru cei care nu-l cunosc, este un hotel superb, de patru stele din centrul capitalei, în zona de afaceri a orașului, înconjurat de numeroase clădiri de birouri, nu departe de parcul și lacul Herăstrău.

Alterarea delicată a unor forme simple, elementele arhetipale și detaliile rafinate dau identitate și scară umană atât prismelor cu buget optimizat din Wetzikon cât și vilei urbane luxoase din Küsnacht

(a) Dacă vrei să atragi instinctiv atenția unui creator de conținut, mai ales a celui care cunoaște și lucrează în proiectarea 3D, spune „Quadro”. Multă vreme, plăcile video Quadro de la NIVIDIA au polarizat nișa de profesioniști în modelare 3D sau editare foto-video.

Centrul de Industrie Electronică (așa cum și-au dorit clienții să-l numească) sau Fabrica Electra, așa cum îi spune multă lume, aduce laolaltă spații de producție, de birouri, tehnice și de reprezentare, toate armonizate într-un ansamblu de trei hale industriale. În total, 11.000 de mp amplasați în cadrul Parcului Industrial Miroslava din județul Iași, o zonă care își propune să se dezvolte accelerat în următorii ani.

(a) Primul grup format din 4 Case Pasive a fost construit în 1991, la Darmstadt, în Germania. Studiile referitoare la clădiri cu un consum extrem de mic de energie din surse proprii și cu aportul energiei solare, demaraseră încă din anul 1988, avându-i ca autori pe Wolfgang Feist și Bo Adamson, ambii specialiști pasionați în domeniul construcțiilor. 5 ani mai târziu, în 1996, Wolfgang Feist fondează Institutul Casei Pasive, devenit referință în cercetarea, standardizarea și dezvoltarea conceptului.