Made Expo 2021

„Duşmance ale poporului” la Spațiul expozițional al Memorialului Sighet la București

Spațiul Expozițional al Memorialului Sighet la București, de pe str. JL Calderon nr. 66, s-a redeschis în octombrie cu expoziția „Dușmance ale poporului,“ al cărei design expozițional e semnat de colegii noștri de la Zeppelin Design.

 

*proiectii luminoase pe pânze în mișcare- la demisol

Ca orice regim totalitar, comunismul nu a ţinut cont de vârsta, de sexul, de starea de sănătate sau de nivelul cultural al persoanelor împotriva cărora şi-a îndreptat represiunea. „Duşmani ai poporului” n-au fost doar adulţi, ci şi copii, n-au fost doar bărbaţi, ci şi femei. Ţărănci şi aristocrate, intelectuale şi femei simple, femei în vârstă, adolescente sau chiar fetiţe, femei însărcinate, lehuze şi femei cu copii la sân au cunoscut detenţia comunistă, fiind considerate un potenţial pericol pentru regim.

Potrivit unei statistici realizată de CISAC din cadrul Memorialului Sighet, 5,31% dintre deţinuţii închişi din motive politice în România comunistă au fost femei. Fie că li s-a stabilit pedeapsa printr-o sentinţă a tribunalelor militare, fie că, pur şi simplu, au fost arestate în baza unor liste emise de Ministerul de Interne, primind aşa-numitele condamnări administrative, mii de femei au îndurat condiţiile de detenţie din închisorile şi lagărele comuniste din România. Motivele încarcerării lor au variat. Unele au fost considerate ele însele periculoase pentru ordinea socială a statului comunist; altele au suferit închisoarea ca mame, soții sau fiice ale unor deținuți bărbaţi.

Lor li se adaugă miile de femei deportate: în 1945, în Donbas, ca etnici germani; în noaptea de 2/3 martie 1949, ca moşierese; în urma revoltelor împotriva colectivizării, ca ţărănci; în noaptea de 17/18 iunie 1951, a Rusaliilor Negre… Lor li se adaugă zecile de mii de femei basarabence şi bucovinence deportate de sovietici în Siberia, ca românce.

 

 

 

Dar prin însăşi condiţia lor de femei, mai fragilă din punct de vedere fizic şi mai sensibilă din punct de vedere psihologic, pentru ele represiunea a fost mai greu de suportat, iar suferinţele îndurate mai fără măsură. Nevinovate victime politice, dar şi victime ale propriei naturi, pentru ele a fost şi mai greu.

Spaţiul destinat unei expoziţii este în mod fatal limitat şi obligat să cuprindă doar câteva zeci din miile de tragedii şi de drame. În această situaţie apare întrebarea: există, oare, o metodă ştiinţifică de a face o selecţie a acestor destine distruse, fără a face o nedreptate celor ce rămân necunoscute? Nu ne rămâne decât să le alegem cât mai diverse din punct de vedere profesional, social sau al vârstei, cu speranţa că vizitatorul va înţelege că, în spatele fiecărui nume prezentat în expoziţie, există zeci sau sute de destine asemănătoare.

 

 

Expoziția e deschisă zilnic între orele 10-18, cu respectarea regulilor impuse de pandemie, iar accesul este liber.

 

Info & credite:

Un proiect al Memorialului Victimelor Comunisuli și al Rezistenței
Concept: Ana Blandiana, Virginia Ion
Curator: Virginia Ion
Traduceri: Laura Berceanu
Design expozițional:: Zeppelin Design – Cosmina Goagea, Andrei Angelescu, Emanuel Birtea, Justin Baroncea, Ioana Naniș, Cristina Ginara, Radu Manelici, Alex Ivanof, Constantin Goagea
Print: Green Apple Advertising
Producție: Urban Paint
Foto: Andrei Mărgulescu

 

__G6I1071

Sari la conținut