Un text cu autor colectiv: Constantin Goagea, Silviu Medeșan, Marius Miclăuș, Justin Baroncea, Vlad Stoica
Iată provocarea: alcătuiţi o frază scurtă în care să faceţi legătura între Lay’s, spaţiu public, design, evenimente culturale şi tineri. Deşi rezultatele ar fi, cu siguranţă, de memorat, vă oferim noi soluţia. Care-a venit când echipa Lay’s România ne-a provocat să creăm împreună 4 spaţii urbane, bune de adunat tineri şi generat vervă socioculturală: în Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi. Proiect numit, ca un pariu dificil, Cultura Zâmbeşte.
Nu e o noutate că oraşele noastre mari suferă de lipsa unor locuri publice, accesibile oricui, care să încurajeze comuniunea şi interacţiunile între cei interesaţi de noutăţi culturale, astfel încât acestea să se întâmple cât mai firesc și dinamic. Aşa s-a transformat propunerea unui brand – de a crea spaţiii/obiecte care să reunească mai ales tineri – într-un mod aplicat de abordare a spaţiului public. Premisele de la care am plecat au părut fireşti, dat fiind ADN-ul Lay’s, așa că nu a fost dificil să formulăm criteriile care au stat la baza designlui spaţiilor urbane:
- Comunitate – spaţiul se adresează unei comunităţi exis¬tente, bine conturate, deschise la explorarea acestuia şi la promovarea spaţiului în rândul celor apropiați.
- Creaţie colectivă – pentru a crea un spaţiu relevant şi de impact, e ideal să implici pe tot parcursul proiec¬tului (de la proiectare la asamblare) specialişti dintr-o paletă vastă de domenii, cum ar fi activişti urbani, arhi¬tecţi, artişti, sociologi, istorici, oameni din administraţia publică.
- Format educativ – creativitatea face casă bună cu desig¬nerii şi arhitecţii la început de carieră. Conceptele alese pentru spaţii s-au născut din munca în echipă a juniorilor în design.
- Adecvare la context – spaţiile trebuie să fie adaptate atât la sparticularitățile fiecărui oraş, cât şi la ritmul curent al societății– alerte, mereu conectate și tot mai implicate în evoluţia oraşului şi a proble¬melor comunităţii. Totodată, să fie uşor de utilizat şi să răspundă nevoilor recreaţionale.
- Cultură – spaţiul e materializarea valorilor care reunesc o comunitate, un catalizator al celor care aparţin aceluiaşi grup identitar.
- Inspirațe – atât ca design, cât şi ca stimulare a unor idei noi de abordare a spaţiului public.
Cu toate cele 6 criterii în gând, Zeppelin împreună cu fundaţia Archeus – la Timişoara, cu ColectivA – la Cluj, cu ROIS,- la Iaşi, şi La firul Ierbii – în Bucureşti, a reuşit să creeze 4 concepte originale, fiecare răspunzând unui context urban foarte diferit şi, nu în ultimul rând, intenţiei proiectului Cultura Zâmbeşte de a revigora noţiunea de spaţiu urban. Provocarea de a crea 4 locuri care să le ofere tinerilor ocazia de a se bucura de un spațiu deschis pentru dialog – care-i invită să interacţioneze dincolo de ecrane digitale – s-a dovedit a fi inspirată. Prin funcţiunea fiecărui spaţiu – facilitarea accesului tinerilor la evenimente culturale – fiecare poate deveni un punct uzual de întâlnire. La fel cum spuneam că „ne vedem la Fântână”.
Cluj – The Chair-able (Masa-scaun)
Duo-ul Moradavaga (care este o contradicție a cuvintelor portugheze „adresă vagă”) este născut din colaborarea arhitecților Manfred Eccli (Bolzano, Italia) și Pedro Cavaco Leitão (Porto, Portugalia). Cu sediul în Kaltern / Caldaro (Italia) și Porto (Portugalia), Moradavaga a început să lucreze, din 2006, în jurul problemelor spațiilor vacanţe, clădirilor abandonate și activarea domeniului public, conceperea de obiecte performative și intervenții active cum ar fi: ateliere sociale, concursuri de idei şi happening-uri arhitecturale. Intersectând arhitectură, arta şi design-ul, lucrările lor funcționează ca nişte „unelte latente” solicitându-le utilizatorilor intervenția pentru a le activa.
La Terenuri – Spaţiul Comun în Mănăștur este o iniţiativă coordonată de Asociaţia ColectivA care activează prin metode participative (producţie culturală, arhitectură, urbanism, dezbateri) zona “La Terenuri” din cartierul Mănăștur. Iniţiativa promovează creativitatea locală produsă şi reprezentată în spaţii asumate de către locuitorii cartierului.
ColectivA împreună cu Moradavaga se cunosc de mult, lucrează împreună în proiecte de arhitectură participativă, nu doar în România, dar şi prin alte ţări. Practica lor comună porneşte de la principiul implicării locuitorilor şi comunităţilor locale în procesele de transformare urbană (fie că vorbim despre mobilier urban, peisagism, landscape, arhitectură etc). Pornind de la ideea că spaţiul public este reapropiat de locuitori, dacă acesta este produs împreună cu ei, şi ducând mai departe conceptul de „drept la oraş”, proiectul Chair-able vorbeşte despre dreptul de a ne construi oraşul conform dorinţelor noastre. Iniţiativa „La Terenuri – Spaţiu Comun în Mănăştur” – îi implică pe locuitori nu doar în producerea de conţinut cultural prezentat la Zilele Mănăşturului an de an (teatru, concerte, ateliere, dezbateri), ci şi în coproducerea arhitecturii care găzduieşte creativitatea în cartier. În acest fel oraşul se materializează în paralel cu producţia culturală locală.
Modulele The Chair-able şi-au propus să facă legătura între spaţiul Cinematografului Dacia – ca spaţiu de coproducţie – şi reprezentarea culturală şi zona verde „La Terenuri”, spaţiu public de experimentare. Aceste spaţii fiind două puncte de reper pentru toată zona Mănăştur. În conceperea acestor obiecte versatile, ei şi-au propus să răspundă la întrebările legate de implicarea utilizatorilor în procesul de design al unui obiect sau despre felul în care se poate încuraja prin arhitectură producţia culturală ori în ce fel se raportează arhitectura la contextul cartierului.
În urma atelierului realizat împreună cu mulţi studenţi, dar şi localnici au rezultat 4 module de mobilier urban din lemn pe roţi. Aceste obiecte pot fi mutate de către o singură persoană acolo unde este nevoie de ele.
Funcţional, un modul poate să fie aşezat vertical, devenind astfel un scaun înalt, sau poate fi aşezat orizontal, devenind o masă. Cele 4 module pot fi aşezate în configuraţii diverse, astfel încât să devină o masă lungă, 4 scaune înalte, 2 scaune pentru arbitrat un meci de tenis, panouri pentru afişe şi ziare etc.
În timpul Zilelor Mănăşturului, festival faimos deja, mesele-scaune au fost folosite pentru a semnaliza cu postere, ziare de cartier şi hartă intrările în zona verde, iar la Cinema Dacia au fost utilizate ca mese pentru atelierele de reciclare creativă. În viitor aceste obiecte de mobilier vor fi utilizate în toate activităţi care vor avea loc în cadrul proiectului „La Terenuri” (în zona verde şi la Cinema).
Credite:
Coordonatori atelier: Moradavaga – Pedro Cavaco Leitão, Manfred Eccli (moradavaga.com)
Participanţi la atelier: Andreea Ardelean, Iunia Buricescu, Paula Ciuncanu, Maria Dragoş, Simona Faje, Diana Galoş, Cristina Ilie, Spiro Koça, Bianca Mădălina Mureşan, Andreea Pasca-Igna, Gabriel Tudor Sevan
Producţie: Silviu Medeşan, Laura Panait – Proiectul La Terenuri – Spaţiu Comun în Mănăştu
Timişoara – Noaptea la foc
Fundaţia Archeus, condusă de Marius Miclăuş, a pornit de la investigarea raportului pe care oamenii îl pot avea cu spaţiul public-urban, dar şi de la constatarea că, de fapt, conştientizarea dreptului de folosinţă sau necesitatea schimbului de energii între utilizatorii spaţiilor publice este aproape nedefinită încă în desig¬nul pe care îl întâlnim în România. În acelaşi timp, tinerii tind să se devină solitari şi să-şi construiască în afara acestor instrumente lumi virtuale proprii.
Proiectul propus de echipa de la Timişoara, în urma unui workshop multidisciplinar, oferă câteva reacţii acestor tendinţe:
– se aliază cu o iniţiativă a deschiderii către oraş a uneia dintre cele mai interesante case din spaţiul public – Casa cu iederă;
– recuperează accesul pe proprietate către spaţiul verde al parcului tematic de la sud de Bega,
– foloseşte focul (pe timp de noapte) ca magnet urban în instalaţia/obiect propusă;
– mizează pe sunet ca fiind definitoriu în prezenţa utilizatorului.
Amplasat în zona Complexului Studenţesc, obiectul, a cărui limită este formată din ţeavă metalică ce preia ritmul arborilor din vecinătate, “arbori” metalici ce ard în timpul nopţii, este un axis mundi şi în acelaşi timp o poartă de trecere pe o limită inexistentă fizic.
Dubla funcţiune, de adunare în jurul focului – între limite şi de întoarcere către parc pentru un ceai sau un sunet care adună se desfăşoară într-un obiect demontabil din metal şi lemn, robust dar fin în acelaşi timp în care oţelul este lăcuit direct după prelucrare, iar lemnul recuperat din structuri demolate este tratat doar cu ulei.
Efemer dar stabil, recuperabil şi insolit, discret dar magnetic, obiectul plin de nuanţe sonore rămâne un experiment urban ce reconsideră aproprierea de ludic plină de vitalitate.
Credite:
Coordonare :Fundaţia Archaeus/arh. Marius Miclăuş;
Echipa de proiect: arh. Jan Vanko, arh. Ştefana Bădescu, st. arh. Alexandra Stan, st. arh. Ioana Stan
Invitaţi workshop:
Antropologie: Conf. Dr. Delia Nadolu
Arhitectură: arh. şef al Timişoarei Sorin Ciurariu, arh. Oana Simionescu, arh. Anda Maier, arh. Raul Nistor, st. arh. Popescu Romina,
Arte: Lector Sculptor Bogdan Raţă, st. Emanuela Hriţcu, st. Satmari Alexandra, st. Lorin Blaj,
st. Bolca Dorian,
Film: Olimpiu Vuia (TVR 3 – Timişoara)
Fotografie: arh. Dan Purice
Fundaţia Triade/Sorina Jecza
Proprietar teren: Ovidiu Bădină
Sociologie: Prof. Dr. Bogdan Nadolu, st. soc. Maria Ileana Zanga.
Iași – Aliniat
La Iași, ROIS și Zeppelin au pornit de la poveștile de care este impregnată Piața Unirii, spațiu identitar ieșan prin definiție. Nume mari, istorie, politică, societate, cultură, mari momente istorice, un context atât de puternic care a dat cheia de interpretare pentru proiect.
Titlurile cărţilor importante din isoria literaturii ieşene, sau titlurile unor piese de teatru, texte de afișe care au marcat toată istoria culturală românească, sunt gravate pe o grindă de lemn amplasată lângă un dreptunghi de gazon chiar lângă cinemascopul Victoria. Pe această grindă de lemn se pot aşeza cei care vor să citească. iar cărțile vor fi puse la dispoziție în cadrul unor evenimente inițiate de câteva librării. Nu doar librăriile, dar și cafeneaua Fika sunt activatorii și dinamizatorii urbani care se pot juca cu prezența acestui-obiect instalație artistică.
La capătul grinzii, într-un raft cu roţi de bicicletă autorii și-au dorit să fie cărţi, fie cele aduse de librării, fie aduse chiar de oamenii care locuiesc în cele trei blocuri mari aflate chiar în acel punct, fie de comunitatea locală, sau de trecători.
De ce nu un spațiu de lecturi publice, de poezii recitate în aer liber, daca tot contextul vorbește despre asta? În acest fel librăriile se prelungesc în spaţiul public, sau spațiul public devine o altfel de librărie. Locul de lectură se extinde pe lungimea celor 13 metri ai grinzii de lemn.
Raftul mobil pentru cărți are chiar şi o casetă pentru poeţii anonimi. Din cele opt spaţii unele sunt pentru librării, altele dedicate schimbului pentru cei care vor vrea să intre în acest joc. Dreptunghiul verde devine în Piața Unirii un loc al interacţiunii culturale.
Aliniat, căci așa se numește proiectul de la Iași, îşi propune să construiască un spaţiu al interacţiunii urbane în jurul cărților, deci al ideilor, de la carte şi istorie la carte şi artă, apoi un salt la gastronomie, sau la automobilism. Orice e posibil.
Credite:
Participanți workshop Iași:
Cătălin Bejan (Primăria Iași), Petru Ionuț Creangă (Medos Construct Consulting), Ana Mirea (Arcadis), Ancuța Costandache (Miolk), Elena Racoveanu (Primăria Iași), Mariana Bilan (Tarmu), Justin Baroncea (Zeppelin), Constantin Goagea (Zeppelin), Alexandra Stroea (Youth Creative Hub), Șerban Vornicu (Youth Creative Hub), Adina Bădăluță (Wink Public Multimedia), Teona Bejenaru (City ID), Sergiu Ghizdovat (Anthem STP), Marius Hagiu, Mihai Pricop (Primăria Iași), Cristian Ungureanu (Universitatea Națională de Arte, G.Enescu), Maria Bilașevschi (Casa de cultură a municipiului Iași, Uniunea Artiștilor Plastici), Mădălina Biriteanu (Primăria Iași)
design: Justin Baroncea, Alex Condrea, Constantin Goagea
București – La Firul Ierbii
Comunitatea creativă din fosta platformă Industria Bumbacului cuprinde designeri, arhitecți, urbaniști, graficieni, advertiseri și comunicatori. Pe lângă primul cluster de industrii creative din București, spațiile de aici găzduiesc un restaurant și un rooftop bar dar și spații destinate evenimentelor culturale, care aduc peste două sute de vizitatori tineri zilnic în lunile calde ale anului și peste cinci sute, în weekenduri pe tot parcursul anului.
Centrul de evenimente „La Firul Ierbii”, prin funcțiunea și prin fațada sa total vitrată spre trotuar, este interfața către oraș a comunității de tineri lucrători în industrii creative din Industria Bumbacului. Scopul acestui spațiu este de a canaliza din energia creativă a acestei comunități spre îmbunătățirea calității vieții în oraș prin generarea de dezbateri, găzduirea de ateliere și cursuri sau sprijinirea unor inițiative civice și ONG-uri care pot avea un impact pozitiv asupra vieții bucureștenilor.
Grădina din fața acestui spațiu este un loc prin care trec și petrec timp zecile de vizitatori zilnici, sutele de vizitatori ai evenimentelor culturale și alte sute de trecători zilnic.
Acest spațiu momentan gol poate deveni, prin această intervenție minimă, un loc de popas și de socializare, precum și un landmark ce anunță caracterul deschis și prietenos al comunității așezate aici, pe malul Dâmboviței.
Obiectul La Firul Ierbii este la rândul lui atipic. Deși e un loc de socializare, el este mai degrabă o masă lungă sau dacă vreți o bancă foarte înaltă. Nu a zis nimeni că nu se poate sta pe ea, sau chiar merge pe ea, sau dansa.
La Firul Ierbii, este deci o masă comunitară, ideală pentru șuetele urbane, ideală pentru un pit-stop dacă ești prin zonă, pentru desen colectiv și ateliere în aer liber și orice se va mai desfășura de acum înainte.
La Firul Ierbii conturează foarte clar deschiderea programatică către comunitățile locale a proiectului, pentru că scopul principal al acestei organizații este acela de a intra în dialog și de a oferi spațiul lor pentru comunitățile bucureștene active, formate din cetățeni implicați, grupuri civice de cartier, ONG-uri locale, autorități publice locale, tineri voluntari, comunitatea industriilor creative sau sectorul de business.
Participanți workshop București:
Iulian Canov (Wolf House production, La firul ierbii), Anastasia David (Zeppelin), Vlad Stoica (Wolf House production, La firul ierbii), Alex Condrea (Zeppelin), Justin Baroncea (Zeppelin), Tudor Vlăsceanu (1:1/Tegmark), Cristina Zlota (Wolf House production), Ira Merzlichin, Iris Popescu (AMAIs Asociatia Metodelor Alternative de Integrare Socialî), Alexandru Tudose (Tegmark), Irina Mateescu (Wolf House production)
design: Justin Baroncea, Alex Condrea, Constantin Goagea
DE PROIECTE
