O casă care se mișcă pe verticală. ADN BA: Imobil de locuințe, strada Occidentului, București

Semi-niveluri, camere de un etaj și jumătate, locuri multe și complexe; lumină, o fațadă care reproduce secțiunea, o locuire bogată nu doar în metri pătrați, ci și în valoare spațială: ultimul bloc terminat al celor de la ADN BA se leagă de cultura locuirii din oraș, dar e și unul dintre cele mai inovative proiecte de locuințe din România.

Cazul Floreasca – victorie de etapă: un Plan Urbanistic Dezastruos – anulat

Text: Oana-Valentina Suciu

Despre sălbăticia cu care ”dezvoltatorii urbani” țintesc cartierul bucureștean Floreasca s-a scris în presa centrală, în cea de investigații și de specialitate de ani buni. Revista Zeppelin a dedicat un amplu material acestui subiect în luna aprilie 2018 (materialul putând fi citit aici). Arhitectul Dragoș Marian, locuitor al cartierului și om implicat civic, arăta, la acea dată, că ”Modul în care mai multe terenuri din Floreasca au fost trecute din proprietate publică în proprietate privată este cel puțin bizar.

„80% dintre proiectele rezidențiale sunt, în descriere, «proiecte de lux». Dar în realitate ți-e frică să intri”

Text: Vlad Odobescu

Piața rezidențială din România abia își face majoratul anul ăsta, spune Georgian Marcu, director al firmei imobiliare Green Angels. Iar din anii ăștia, trei au fost de boom și s-a construit fără respectarea vreunei reguli, iar vreo șase-șapte au urmat crizei. Azi, sectorul abia își găsește suflul, însă calitatea locuințelor medii rămâne slabă.

Clasa de mijloc din România – locuire și cultură materială. O discuție cu antropologul Bogdan Iancu

Text: Vlad Odobescu

INTRO: De câțiva ani încoace, un antropolog încalecă bicicleta sau ia metroul pentru a afla încotro se îndreaptă Bucureștiul și ai săi locuitori. Bogdan Iancu, lector dr. la Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNPSPA), face parte dintr-o echipă ce-și propune să portretizeze clasa de mijloc din România. Cum mănâncă middle class-ul românesc? Cum și unde locuiește? Cum se îmbracă? Cum își exprimă compasiunea față de cei din jur?, sunt câteva dintre întrebările de la care au pornit cercetătorii.

Locuire de tranzit compactă. Apartament pentru Airbnb: APT.NU

Proiect, text: Ștefan Păvăluță
Foto: Radu Malașincu

Piața Națiunilor Unite*, blocul cu “coloane”** sau blocul cu “portic”. Terminat la începutul anilor ’60, face parte dintr-o serie de unități de locuit ce au definit câteva axe și piețe importante ale Bucureștiului: blocul cu coloane de la Piața Romană, Blocul “Garofița” de pe Magheru, blocurile ce flancheaza Piața M. Kogalniceanu, blocul din fața Cercului Militar și capătul de perspectivă a Căii Victoriei, blocul “Gioconda”.

Prima serie de jucării dezvoltate prin cercetare educațională în România

eematico lansează prima serie de jucării dezvoltată prin cercetare educațională în România, printr-o de campanie de crowdfunding pe Startarium, care are ca termen limită ziua de 19 iunie 2018.

Spionaj și poezie, la bloc. O instalație la Blocul Liric.

Text: Mugur Grosu
Foto: Alex Iacob, Mugur Grosu

În copilăria mea din comunism a fost o vreme la modă, printre copiii de la școală și de la bloc, comunicarea cifrată: fiecare grup își elabora un alfabet secret, înlocuind literele cu simboluri sau grupuri de semne cabalistice. Interceptarea unui mesaj de către rivali era întâmpinată cu râsete și sarcasm, pentru că orice strădanie de decodificare era inutilă în lipsa codului. Fiind pasionat de lecturi și de cărțile de spionaj, mi-am pus mintea la treabă.

Expoziţii şi legume. tranzit.ro/Bucureşti

Text: Iuliana Dumitru

Când am călcat pentru prima dată pragul spaţiului tranzit.ro/Bucureşti,.am ajuns pe o ploaie mocănească, fără să ştiu prea multe despre loc, deşi exista de mai bine de trei ani în oraş. Trecută de poarta cu multe lacăte mi-am dat seama imediat că tot ceea ce ştiam despre un spaţiu de artă convenţional nu se aplica în acest caz. Cum adică în acelaşi loc se organizează expoziţii şi se cultivă legume?

Reconstruirea spațiului public la bloc. Şcoala de Oraş #2

Adolescenți gălăgioși, pensionari scorțoși, garduri, infrastructură, învățare reciprocă. Sau cum să construiești un spațiu comunitar care să nu fie doar un loc fizic, ci un loc însușit și o structură (ușor) instituțională.

Cald și rece. Mesange Fromagerie, București

Proiect, text: Beros Abdul Architects
Foto: Andrei Mărgulescu

Mesange Fromagerie este un nou comerciant de brânzeturi care şi-a deschis primul magazin în Bucureşti în 2017. Compania importă în special brânzeturi europene, dar cu accent pe bucătăria si produsele franceze. Am avut ocazia să lucrăm cu ei într-un proiect de design integral, elaborând de la identitatea de brand la designul interior, mobilier, organizarea spațiului şi design-ul ambalajelor, încercând să construim o imagine coerentă.

MATER. Biblioteca cu mii de materiale pentru arhitectură și construcții. În București

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: IGU

Unul dintre lucrurile care îmi plac cel mai mult la tot felul în care funcționează Nod makerspace este felul în care se combină și echilibrează o viziune urbană, socială, culturală și de design entuziastă și autentică cu un spiritul antreprenorial sănătos. Astăzi, tot discursul despre hub-uri, creativi (mă întreb cine dintre noi mai suportă acest cuvânt), cultură alternativă, sustenabilitate, a fost în mare măsură deturnat în scopuri strict comerciale. O nouă limbă de lemn, mai ales prezentă în publicitate și PR exprimă această acaparare.

Edito: Începe cu 2 biți pe secundă la 1800, dar se termină cu o hologramă cu 3 clădiri ciudate

Text: Constantin Goagea

Stai că tocmai merg prin gară, ca în fiecare zi de altfel, că mă duc la birou și în fix alea trei minute și să zicem 30 de secunde cât îmi ia să traversez gara în lat, tăind de pe bulevardul Grivița pe Dinicu Golescu, încerc să înregistrez fluxul gândurilor, ceea ce pare oarecum haotic, dar nah!, gânduri direct din cap, deci pasul unu, gara noastră

1