Nominalizare EU Mies Award: „Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara”

În 2023, Timișoara a fost capitală culturală europeană. Programul a avut mai multe componente principale, printre care și „Locuri” – legat de spațiile orașului –, noi și vechi, regenerare urbană, punerea în discuție a viitorului urban. Una dintre intervențiile principale ale acestui capitol, dar, de fapt, a întregului program a fost Pepiniera

Casa din casă. „Am început să văd culorile” @ Palatul Ștefania, Timișoara

O expoziție de artă naivă din Serbia și România: “Am inceput să văd culorile / I started to see the colours”.

Reevaluând fundamentele viitorului. Sci-Art @ Intersecting Realities

Intersecting Realities, o expoziție care va fi deschisă pe 15 iunie 2023 la Timișoara, propune o vedere panoramică asupra lumii contemporane, evocând – implicit – și istoricul unei direcții artistice care fascinează și contrariază deopotrivă: sci-art.

ADN BA: ISHO A, Timişoara

Monumentalitate reținută și detalii delicate: clădirea înaltă de apartamente răspunde cu eleganță la scări și situații urbane extrem de diferite

Biostan. O micronațiune în Timișoara

Proiect, text: Zeppelin, Studio Peisaj, Local Design Circle

Biostan este un antiparc. Biostan pornește de la un loc uitat dar viu, de la un stejar foarte vechi și unul foarte nou. Biostan vorbește despre o nouă relație între oameni și mediul lor, despre istorie, natură și tehnologie și despre organismele cu valoare de patrimoniu

FABER. Centru cultural și productiv independent, Timișoara

FABER este o comunitate formată din oameni care de ceva timp investesc cu încredere și energie în evoluția pozitivă a Timișoarei, un loc a cărui poveste se centrează pe ideea de conservare strategică, nu literală, unde procesul, oamenii și conturarea strategiilor de lucru sunt mai importante decât produsul.

Spațiul public în pandemie. Trei eseuri fotografice din Timișoara și Sibiu

Text: Lorena Brează
Foto: Seba Tătaru, Ovidiu Micșa și Flavius Neamciuc

Atunci când nu-l putem folosi, ne dăm seama, poate mai bine ca niciodată, de importanța spațiului public în viața de zi cu zi și de nevoia de a-l accesa în moduri cât mai variate pentru a ne stabili un echilibru zilnic.

Trei instalații de artă din mămăligă, la Timișoara

Text: Lorena Brează
Foto: Anca Lorinți

Între 22 august și 1 septembrie 2019 s-a desfăsurat la Timișoara proiectul Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar, o rezidență artistică cu tema hranei, în care au fost construite trei instalații artistice, concepute de trei artiști români, folosind ca materie primă mămăliga. Conceptele au fost selectate în urma unui concurs.

4 spații de interacțiune între cultură și tineri. Cultura zâmbește.

Un text cu autor colectiv: Constantin Goagea, Silviu Medeșan, Marius Miclăuș, Justin Baroncea, Vlad Stoica

Iată provocarea: alcătuiţi o frază scurtă în care să faceţi legătura între Lay’s, spaţiu public, design, evenimente culturale şi tineri. Deşi rezultatele ar fi, cu siguranţă, de memorat, vă oferim noi soluţia. Care-a venit când echipa Lay’s România ne-a provocat să creăm împreună 4 spaţii urbane, bune de adunat tineri şi generat vervă socioculturală: în Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi.

Marea într-o picătură. Premiile Bienalei de Arhitectură BETA 2016

Text: Levente Szabó

Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș a demarat o aventură captivantă în anul 2016 prin organizarea unei serii de evenimente regionale, care – nu doar pentru actorii care constituie viața publică de arhitectură din mica regiune – a oferit un exemplu a ceea ce poate însemna deschiderea, o curiozitate îndreptată asupra celor mai bune practici și dorința de a coopera, atunci în care aceste eforturi sunt consolidate printr-o organizare profesionistă.

Edito: Anno 1947

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Dan Purice

Mi-a atras de departe atenţia bloculeţul modernist din Timişoara: simplu, elegant, simpatic, foarte reprezentativ pentru interbelicul nostru moderat şi cumsecade. Doar când m-am apropiat foarte tare am observat monograma Art Deco cu anul construcţiei – un obicei şi o manieră tipice acelei epoci. Şi atunci am îngheţat: anul marcat acolo nu era o dată de anii ’30, cum m-aş fi aşteptat, ci 1947. Blocul interbelic nu era de fapt interbelic. Proprietarii săi l-au terminat şi au anunţat cu mândrie lumii acest lucru exact în anul în care lumea lor s-a prăbuşit.

Regiune, societate şi profesia ca proiect în sine. O discuţie la Bienala Timişoreană de Arhitectură

Timişoara mişcă lucrurile în regiune, dar şi în modul de‑a dezbate şi scoate în lume arhitectura. Arhitectură, teorie şi pedagogie din trei ţări, evenimente la care participarea publicului din afara profesiei a depăşit uneori 80%. Am stat de vorbă cu o parte din echipa de coordonare BETA – Bienala Timișoreană de Arhitectură.

Sari la conținut