Cutia cu articole

Text: Lorena Brează
Foto: Seba Tătaru, Ovidiu Micșa și Flavius Neamciuc

Atunci când nu-l putem folosi, ne dăm seama, poate mai bine ca niciodată, de importanța spațiului public în viața de zi cu zi și de nevoia de a-l accesa în moduri cât mai variate pentru a ne stabili un echilibru zilnic. O parte a campaniei „Privește Orașul“ din cadrul Bienalei Timișorene de Arhitectură -Beta 2020- s-a concentrat pe documentarea spațiului public atât în timpul pandemiei de COVID-19 și al restricțiilor impuse de guvern, cât și în timpul tranziției spre repopularea lui.

Text: Lorena Brează
Foto: Anca Lorinți

Între 22 august și 1 septembrie 2019 s-a desfăsurat la Timișoara proiectul Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar, o rezidență artistică cu tema hranei, în care au fost construite trei instalații artistice, concepute de trei artiști români, folosind ca materie primă mămăliga. Conceptele au fost selectate în urma unui concurs.

Un text cu autor colectiv: Constantin Goagea, Silviu Medeșan, Marius Miclăuș, Justin Baroncea, Vlad Stoica

Iată provocarea: alcătuiţi o frază scurtă în care să faceţi legătura între Lay’s, spaţiu public, design, evenimente culturale şi tineri. Deşi rezultatele ar fi, cu siguranţă, de memorat, vă oferim noi soluţia. Care-a venit când echipa Lay’s România ne-a provocat să creăm împreună 4 spaţii urbane, bune de adunat tineri şi generat vervă socioculturală: în Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi.

Text: Levente Szabó

Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială Timiș a demarat o aventură captivantă în anul 2016 prin organizarea unei serii de evenimente regionale, care – nu doar pentru actorii care constituie viața publică de arhitectură din mica regiune – a oferit un exemplu a ceea ce poate însemna deschiderea, o curiozitate îndreptată asupra celor mai bune practici și dorința de a coopera, atunci în care aceste eforturi sunt consolidate printr-o organizare profesionistă.

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Dan Purice

Mi-a atras de departe atenţia bloculeţul modernist din Timişoara: simplu, elegant, simpatic, foarte reprezentativ pentru interbelicul nostru moderat şi cumsecade. Doar când m-am apropiat foarte tare am observat monograma Art Deco cu anul construcţiei – un obicei şi o manieră tipice acelei epoci. Şi atunci am îngheţat: anul marcat acolo nu era o dată de anii ’30, cum m-aş fi aşteptat, ci 1947. Blocul interbelic nu era de fapt interbelic. Proprietarii săi l-au terminat şi au anunţat cu mândrie lumii acest lucru exact în anul în care lumea lor s-a prăbuşit.

Timişoara mişcă lucrurile în regiune, dar şi în modul de‑a dezbate şi scoate în lume arhitectura. Arhitectură, teorie şi pedagogie din trei ţări, evenimente la care participarea publicului din afara profesiei a depăşit uneori 80%. Am stat de vorbă cu o parte din echipa de coordonare BETA – Bienala Timișoreană de Arhitectură.

Aproape orice se poate reabilita și o construcție oricât de umilă are potențialul de a deveni arhitectură. Chiar și cele mai umile construcții-tip de dinainte de 1990.

Dacă Abruptarhitectura aduna garaje și le recompunea într-o casă lângă București, cei de la Vitamin A au ocupat o porțiune de centrală termică într-un cartier de blocuri din Timișoara.