Art Deco de secol XXI. Miklós Péterffy: Casa PJ, Cluj

E greu în general să reabilitezi opere moderniste, echilibrând intervențiile inevitabil radicale cu respectul față de opera colegilor (sau chiar a maeștrilor) tăi. Cum procedezi însă cu modernismul minor, (semi)vernacular, fără mare valoare istorică, dar plin de farmec și de probleme? Miklós Péterffy a ales să lucreze în spiritul ce a generat proiectul vechi mai degrabă decât în prezervarea cu orice preț a substanței construite.

Casa Nădășan, Cluj

Proiect: Miklós Péterffy
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Balázs Danyi

Dacă nu vrei să stai neapărat în centru și bugetul ți-o permite, Dealul Cetățuia e probabil cartierul ideal în Cluj: e în oraș, deci accesibil și totuși izolat, e pitoresc, verde și priveliști fabuloase. În mod evident, aceste calități au și dus la ocuparea lui din ce în ce mai intensivă, cu vile și blocuri complet ieșite din scara locului.

Un nou loc pe malul Canalului Morii. Clinică medicală la Cluj

Clădirea mică, dar cu o funcțiune complicată recurge la toate mijloacele posibile pentru a-și asigura o scară redusă și o imagine demnă, potrivite zonei istorice sensibile în care este așezată. În același timp, proiectul readuce la iveală la propriu o porțiune dintr-unul din vechile cursuri de apă ale orașului și produce un mic spațiu cu accesibilitate publică.

De la Cincu la Cluj prin New York: KraftMaking the Future. Fibre și plante din Transilvania, tehnici tradiționale și inovație sustenabilă

Abigail Doan (artist environmentalist), Zayaan Khan (antropolog și activist culinar), Victoria Mangnaiello (artist textil si prof. adj. la New York University/Parson’s New School) și Marlene Stanciu (artist textil, KraftMade) au creat împreună un program menit să arate cum practicile sustenabile și narative culturale pot fi integrate în industria modei și creația de textile. Programul a cuprins un workshop la Cincu – jud. Brașov, o expozitie la Textile Arts Center din New York, apoi o expoziție la Galeria Casa Matei din Cluj.

Decapare. Spațiul de intrare al Fabricii de Pensule din Cluj

Acum câțiva ani, Klara Veer realiza un proiect mic de tot, însă cu câțiva zeci de clienți: o bucătărie comunitară pentru membrii unei federații adăpostite de o fostă fabrică. Proiectul de acum e chiar și mai mic. Memoria clădirii, un dispozitiv de șezut și un mesager al artei din interior compun împreună un prag.

4 spații de interacțiune între cultură și tineri. Cultura zâmbește.

Un text cu autor colectiv: Constantin Goagea, Silviu Medeșan, Marius Miclăuș, Justin Baroncea, Vlad Stoica

Iată provocarea: alcătuiţi o frază scurtă în care să faceţi legătura între Lay’s, spaţiu public, design, evenimente culturale şi tineri. Deşi rezultatele ar fi, cu siguranţă, de memorat, vă oferim noi soluţia. Care-a venit când echipa Lay’s România ne-a provocat să creăm împreună 4 spaţii urbane, bune de adunat tineri şi generat vervă socioculturală: în Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi.

Se poate. Revoluția spațiilor publice din Cluj

Text, imagini: Planwerk

Clujul nu avea in 2005 nici un metru pătrat de spațiu pietonal, așa cum alte orașe aveau: Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Alba Iulia, Tîrgu Mureș și multe altele.
A lipsit? Poate multora nu, neștiind ce plăcut poate fi. Ba chiar folositor, pentru că în acele străzi și piețe viața e mai intensă, vitrinele mai atractive, restaurantele mai pline, copiii mai liberi și părinții mai liniștiți de lipsa mașinilor. Dar cum să faci, într-un oraș în care toate colțurile, chiar și cele mai mici ale orașului medieval, erau ocupate ca parcare sau carosabil?

Un capitol nou într-o istorie complicată. Restaurarea Bisericii Reformate din strada Kogălniceanu, Cluj

Uitându-vă superficial pe textul de mai jos, el poate să vă pară o înlănțuire de date și întâmplări urmată de o listă de intervenții actuale. Dar raportul modest, sec, lipsit de discursuri retorice despre concepte și viziuni dă, de fapt, știre despre viața unei clădiri: Ev Mediu și Renaștere întârziate, baroc, reinventarea istoricistă, intervențiile pline de personalitate ale unui mare arhitect – Kós Károly, intervenții dure sau inteligente, reevaluări și multe altele și așa mai departe. O poveste din care aflăm, de pildă, că fațada iconică din piatră aparentă e, de fapt, rezultatul unei decizii de restaurare din anii ’50. Și aflăm, așa în general, că istoria bisericii este mult mai complexă și mai plină de contradicții decât pare la prima vedere.

TURNUL CELOR TREI VÂRSTE. Revitalizarea Turnului Pompierilor din Cluj – câștigătorii concursului de soluții

Într-o perioadă de supărare datorată (și) problemelor cu concursul pentru Muzeul Național de Istorie a României, a cărui procedură de atribuire a fost recent anulată, rezultatele pentru o clădire cu puțini metri pătrați, dar de o mare semnificație ne dau speranțe. Au fost premiate patru proiecte frumoase. Nu e ușor să fii respectuos dar să te și uiți înainte fără complexe și nici să inventezi cumva spațiu arhitectural pe niște suprafețe minuscule.

1