Cutia cu articole

Trei echipe de studenți și absolvenți de design și arhitectură vor construi împreună în această vară și toamnă trei mese de ping-pong. Tenisul de masă este un joc care prin natura sa presupune interacțiune intensă dar și distanțare fizică: suntem împreună, dar fiecare pe partea lui de masă. E în același timp un joc ce a fost deja adaptat în foarte multe configurații. Câștigătorii concursului

Colega noastă Lorena a lucrat câteva luni pe noul laptop ProArt StudioBook Pro X, creat de ASUS special pentru profesioniștii din arhitectură, design și arte vizuale. Lorena vorbeşte pe larg în articolul de mai jos despre cât de bine se mişcă laptopul cu mai multe programe mari consumatoare de memorie RAM în acelaşi timp, și alte detalii esențiale pentru noi, toate broaştele‑ţestoase care ne ducem munca în spate peste tot.

Intro

Text: Ștefan Ghenciulescu

La început ne gândeam la un dosar despre imagine. Un subiect enorm, cum ne-a devenit repede clar. Chiar şi dacă te-ai limita la fotografia de arhitectură, te-ai împotmoli repede. Mai ales astăzi, în era arhitecturii de instagram, când imaginea digitală devine mai importantă decât cea reală, în care se fac deja clădiri şi se amenajează locuri ca să arate bine pe mobil. Pierderea corporalităţii, neglijarea celorlalte aspecte senzoriale ale arhitecturii devin un subiect în sine.

Text: Mugur Grosu
Foto: Mihnea Ratte, Cătălin Georgescu, Marina Popa, Corina Cimpoieru

Iată un stereotip mirabil: „românul s-a născut poet”. Pucioasa din oraşele noastre mărturiseşte cu totul altceva: nu doar că nu-i loc pentru poezie în ele, dar abia de se mai găseşte loc pentru oameni. Nimic nu stă în calea noilor zei: maşina şi banul; a-i cerceta e o blasfemie, a-i contesta e o apostazie.

Text: Mirela Duculescu

Materialele care ilustrează acest articol fac parte din Arhiva Decebal Scriba.

„Ar mai fi de amintit faptul că o revoluție a mijloacelor de transport atât individuale, cât și în comun (…), având în vedere incapacitatea acestora de a satisface cerințele ritmului cotidian actual și gradul înalt de poluare pe care îl presupun (…) ar schimba probabil esențial condiția străzii, lucru ce s-ar face simțit și în problema echipamentului stradal.”

Text: Alexandru Cristian Beșliu
Imagini: Carmelo Baglivo, BAN

Nu întâmplător numele articolului face o trimitere directă la publicația controversată a arhitectului italian Giovanni Battista Piranesi (Observații[1]). Piranesi pleda, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pentru o reevaluare a clasicității

Proprietarii unui imobil unifamilial din Verboek, Danemarca, reușesc să îi vadă potențialul dincolo de camerele întunecoase și sobre.

INTRO

Paul Drogeanu se naște în anul 1948, cu o săptămână înainte de naționalizare. Locuiește pe strada Antim până la 24 de ani când, proaspăt căsătorit, se hotărăște să plece din casa părintească, devenită neîncăpătoare pentru bunicii, mătușile, verișorii și restul persoanelor cu care împărțea imobilul de la nr, 36.

Conceptul de design al lavoarelor Geberit VariForm se bazează pe patru forme geometrice de bază – cerc,dreptunghi, oval și elipsă, pe care le utilizează pentru a crea variații noi și diferite de fiecare dată. Este un concept care deschide o mulțime de posibilități pentru personalizarea designului în baie. Lavoarele din gamă au aspect deosebit, oferind o gamă aproape nelimitată de opțiuni de design.

E greu în general să reabilitezi opere moderniste, echilibrând intervențiile inevitabil radicale cu respectul față de opera colegilor (sau chiar a maeștrilor) tăi. Cum procedezi însă cu modernismul minor, (semi)vernacular, fără mare valoare istorică, dar plin de farmec și de probleme? Miklós Péterffy a ales să lucreze în spiritul ce a generat proiectul vechi mai degrabă decât în prezervarea cu orice preț a substanței construite.

Recunoaștem că aici la Zeppelin iubim în mod special această clădire peste care au trecut două generații, însă care ni se pare mai modernă decât majoritatea lucrărilor terminate în ultimii ani. E un gest urban inteligent și o construcție brutală și delicată în același timp. Cum a fost posibil un proiect atât de radical? Irina Băncescu ne plimbă prin povestea arheologică, politică și arhitecturală, oprindu-se inclusiv idei și variante, majoritatea chiar mai curajoase decât cea finală. 

Text: Lorena Brează
Foto: Seba Tătaru, Ovidiu Micșa și Flavius Neamciuc

Atunci când nu-l putem folosi, ne dăm seama, poate mai bine ca niciodată, de importanța spațiului public în viața de zi cu zi și de nevoia de a-l accesa în moduri cât mai variate pentru a ne stabili un echilibru zilnic.