Intervenția se așază ca gest modest, dar capabil să schimbe întreaga atmosferă a bisericii. Restaurarea reintegrează în circuitul vieții din Curciu și împrejurimi un obiect care odinioară era baza comunității.

Acum ceva vreme, arhitectul era mai degrabă meșterul principal, cel care coordona proiectul. Astăzi, meșterii au dispărut în mare parte. Acest proiect este îndeosebi rezultatul unui respect profund din partea arhitecților pentru casa veche, dar și pentru meșterii excepționali cu care au lucrat. (Zeppelin)

O familie evreiască din Praga anilor ’30. Un mare arhitect. O tragedie istorică. Apoi încă una. O descoperire ca într-un roman de aventuri. O regăsire și o refacere cu propriile mâini. Azi, o casă vie.

Proiectul Extending the Cycle propune utilizarea deșeurilor din demolări pentru conservarea și extinderea unei clădiri industriale din orașul elvețian Winterthur.

Serpentine House (finlandeză: Käärmetalo) este una dintre cele mai cunoscute dezvoltări imobiliare în Helsinkiul de după război – printre altele, a fost listată de DoCoMoMo ca exemplu semnificativ al arhitecturii moderne finlandeze.

Heritage First!, prima Bienală a patrimoniului din România

Istoria restaurării imobilului de locuințe cu puține apartamente din Piața Sf. Ștefan nr. 1 și de remodelare și amenajare a mansardei sale e, în sine, nespectaculoasă.

Proiect, text, foto: Atelier Ad Hoc Arhitectura | Comunitate

Spațiul public și ipostaze de criză a locuirii

Un bloc modernist foarte obișnuit pentru Bucureștiul interbelic, dintre cele care sunt azi demolate sau masacrate fără probleme. Aici este restaurat și pus în valoare cu grijă și respect. Apoi clădirea nouă, articulată în raport cu cea veche

Regenerarea la scara unui întreg oraș – și nu a unei metropole energice, ci a unui oraș post-industrial e subiectul unui dosar coordonat de Lorena Brează și Mugur Grosu și publicat în revista Zeppelin #166 (vara 2022). Ne-am asumat o analiză extinsă, cu interviuri amănunțite, cu date etc., pentru că Reșița – un centru al modernității încă din secolul al XVIII-lea, apoi supus unei dezindustrializări brutale – este un exemplu de renaștere. Unic în România și destul de valoros pentru a servi drept model internațional, chiar dacă procesul este încă în curs. Îl publicăm acum și online, în două mari episoade. Mai jos, episodul I. Iar episodul II – aici.

Este istoria unei case ridicate la 1900 într-un București cu un alt aer și cu alte valori. În tot acest timp casa a fost un martor tăcut, a trecut prin istorie aproape anonim, a prins două războaie, câteva schimburi de generații și orânduiri, cutremure și transformări ale orașului.

O casă aparent condamnată. Voluntariat. Restaurare și nu reconstrucție. Casa fragilă a mamei lui Enescu devine un mijloc pentru un program cultural independent și o speranță pentru comunitatea locală.