Cutia cu articole

Text: Justin Baroncea
Foto: Kund Kopacz, Doriana Mărăşoiu, Cristian Dumitru

Cotor de lemn şi coajă de plastic. 4, 6 sau 8 roţi, după caz. Şasiuri. Şase șasiuri.

Începutul a fost altul. Cu şase luni în urmă, atunci când am intrat într-o hală friguroasă unde pe şasiuri metalice erau stivuite calculatoare, imprimante, copiatoare şi fax-uri. În Berceni.

LafargeHolcimAwards nu oferă comenzi participanților, ci sprijină proiecte concrete și realizabile sau, în alte categorii, idei tari ale tinerei generații. Înscrierea la a 5-a ediție (cu premii în valoare totală de peste două milioane de dolari) se mai poate face până pe 21 martie.  Iar în România ultimilor ani chiar se fac sau visează proiecte de nivel internațional, pe care ne-am bucura să le vedem selecționate și premiate.

Text: Carmen Mihalache
Foto: Bogdan Cătălin Cazacioc, Bucharest Housing Stories

 Chiajna de astăzi este percepută de către cei care o locuiesc – deopotrivă localnici și alogenii stabiliți aici, îndeosebi în ultimul deceniu – din ce în ce mai mult ca o „metropolă”, denumire șăgalnică ce trimite însă în modul cel mai serios și profund către un pronunțat aspect și caracter urban.

Text: Justin Baroncea

În aprilie 2016 am lansat un sistem prin care studenții participă în mod direct la transformarea spațiilor din Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu București (UAUIM) – programul I’M UAU. Împreună cu partenerii noștri am demarat ateliere de design de obiect, finisaje, subansambluri. Construim obiecte, spații, locuri. Începem să construim otran echipă.

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Alexandru Ciubotariu

Mi‑am petrecut primii 26 de ani din viaţă intr‑un bloc modernist din cartierul Buzeşti. La o bună bucată de vreme – după ce atât eu, cât şi părinţii mei am plecat de acolo –, casa, ca şi o bună parte a cartierului au căzut pradă marii operaţii Berzei–Buzeşti. Am susţinut şi promovat în anii care au urmat eforturile de a se păstra ce s‑ar fi putut păstra, dar, incet‑incet, am început să evit zona şi să nu mă mai gândesc la asta. Până de curând, când s‑au întâmplat două lucruri complet separate.

Mall-urile uriașe și zonele comerciale ca determinanți urbani fundamentali, inclusiv (sau mai ales) în Asia? Nici pe departe. Vă prezentăm Kombini, armata japoneză de magazine minuscule, hiperorganizate și adaptabile

Text & foto: Ştefan Tuchilă

La evenimentul din 6 octombrie 2016, Școlile viitorului, am pus în dialog experiențe și inițiative suedeze și românești, prin personalități care transformă școala din instituție într-o experiență completă a învățării, una care face ca un proces static și greoi să devină dinamic, interactiv și captivant.

Johan Wendt și-a început cariera de antreprenori social în 2008, când a înființat Mattecentrum – o organizație nonprofit care oferă pregătire gratuită la matematică pentru sute de mii de elevi din Suedia, Danemarca și Norvegia, fie online, fie în laboratoare locale de matematică.

Text: Flavia Ciontu / Foto: David Turnley

Pe 17 noiembrie 1989, o demonstrație a studenților din Praga a fost primul pas către procesul amplu, dar pașnic, de trecere a Cehoslovaciei de la comunism la democrație. O lună mai târziu, protestele din Timișoara deschideau calea unui lung șir de violențe și tulburări politice, care au determinat căderea sistemului comunist din România. La 27 de ani de la aceste evenimente, analizăm modul în care deschiderea granițelor a influențat moblitatea populațiilor din aceste două țări.

Text: Ioana Calen*

Într-o perioadă de control excesiv al culturii media, în jurul aparatelor radio și TV și antenelor capricioase s-a dezvoltat un adevărat cult național. Poate consumul excesiv de televiziune din România actuală, mai mare decât în toate țările europene, se datorează formelor reminiscente ale acestui cult,

Text: Ioana Calen*

Societatea Română de Radiodifuziune a trecut, odată cu instalarea regimului comunist, printr-o perioadă de “epurare și purificare” în care a fost înlocuită întreaga echipă de redacție și pedepsită pentru presupusa propagandă anti-sovietică din timpul războiului, când principalele surse de informații erau germane și italienești. Conținutul radio s-a transformat nu doar în ceea ce privește propaganda politică și socială,

Text / Foto: Mugur Grosu

Sunt unul dintre cei care, deși locuiesc de-o mulțime de ani aici, nu se simt niciodată de-ai casei. Cu cei de teapa mea obișnuiesc să glumesc, când ne întâlnim, că suntem diaspora constănțeană a capitalei. S-ar spune că-n venele noastre curge ceva fundamental diferit – un cocktail maladiv de pulsiuni  contrare, în care morbul căutătorilor lânii de aur se ciocnește cu sentimentul acut al exilului, lăsat de umbra lui Ovidius la Tomis – care-a rămas, în mare măsură, același ținut barbar și-n zilele noastre.

Text intro, foto & video: Mugur Grosu

Pe 12 și 13 iunie 2015, în Munții Țarcu, am avut rarul privilegiu de-a mă număra printre martorii unor momente extraordinare: relocarea în zona de „resălbăticire“ a unor zimbri aduși din 4 țări europene, după un drum de peste 5000 de kilometri (efort logistic greu de imaginat) și (paradoxal pentru numele locului – curată „claustrofonie“!) eliberarea în sălbăticie a altei turme, deja adaptată la noul mediu, în cadrul celei mai ambițioase inițiative europene de salvare a legendarului mamifer de la dispariție.