Cinema / Teatrul de vară Capitol: istoric și perspective

Text: Save or Cancel  (Cristina Popa și Andrei Racovițan)

În perioada 1911-1913, în București funcționau aproximativ 40 săli de cinema sau spectacol (multifuncționale – film, teatru, muzică) deținute de artiști, producători sau investitori particulari. În anul 1990, conform Institutului Național de Statistică, în capitală existau 77 de săli de cinema funcționale, aflate în proprietatea statului. În prezent, majoritatea dintre acestea nu mai funcționează și se află într-o stare avansată de degradare.

Construind un nou oraș (prin cel vechi). Noul Oberhausen: un proiect pozitiv și subversiv

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Rainer Schlautmann, Sebastian Asiedu

Din ce se compune un oraș? Dar un oraș bun? În septembrie, un balaur, un muzeu cu gume de mestecat, o povestitoare pentru răvașe de amor, o grădină în mijlocul străzii și alți câțiva invadatori s-au strecurat într-un oraș din Ruhr și i-au pus în discuție identitatea și viitorul. Am fost în vizită în noul oraș propus de curatori și artiști și acum vă povestesc și vouă.

Edito: Anno 1947

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Dan Purice

Mi-a atras de departe atenţia bloculeţul modernist din Timişoara: simplu, elegant, simpatic, foarte reprezentativ pentru interbelicul nostru moderat şi cumsecade. Doar când m-am apropiat foarte tare am observat monograma Art Deco cu anul construcţiei – un obicei şi o manieră tipice acelei epoci. Şi atunci am îngheţat: anul marcat acolo nu era o dată de anii ’30, cum m-aş fi aşteptat, ci 1947. Blocul interbelic nu era de fapt interbelic. Proprietarii săi l-au terminat şi au anunţat cu mândrie lumii acest lucru exact în anul în care lumea lor s-a prăbuşit.

Campusurile universitare: de la geografia centrului și a periferiei la ierarhie valorică a locurilor

Text: Maria Mateoniu
Foto: Bogdan Cătălin Cazacioc

În timpul studenției mi-am imaginat căminul din Tei ca pe un loc mirific, poate și pentru că din totdeauna mi-au plăcut teii. Când l-am vizitat prima dată în 2015, am constatat că locul pe care mi l-am imaginat atât de frumos era de fapt foarte trist, izolat, cumva uitat, mai ales de cei care ar fi trebuit să-l îngrijească.

Like, unlike. Frank Gehry la Paris

Text: Ștefan Tuchilă, Mihai Duțescu, Ștefan Ghenciulescu
Foto: Ștefan Tuchilă

Intro

Starhitectura e puțin prezentă în Zeppelin, poate pe nedrept. Pentru că, deși supraexpusă și promovată mai tot timpul complet necritic, ea e totuși varianta contemporană a marilor monumente ale timpurilor trecute. Iar, urmând un argument mai vechi de-al lui Gehry, întotdeauna a existat o arhitectură mare, scumpă, spectaculoasă, care astăzi reprezină mai puțin intențiile clienților de atunci cât un set de valori culturale unanim acceptate.

Şcoala de Oraş: transformarea unor spații publice din Militari

Un proiect comunitar și pedagogic concretizat, în 2016, prin redeschiderea bibliotecii „Gheorghe Lazăr” din cartierul Militari își propune, în a doua ediție, să cartografieze şi să transforme un spaţiu public din proximitatea bibliotecii, într-un proces participativ derulat prin intermediul unui atelier de educaţie aplicată.

Locuire colectivă și forme de solidaritate în zone de tip „ghetou”

Text: Vlad Cătună
Foto: Bogdan Catalin Cazacioc, Vlad Cătună

Blocurile din Aleea Nehoiu – București au fost construite în anii ‘70 odată cu complexul industrial I.M.G.B. (Întreprinderea Maşini Grele Bucureşti). Gradul de utilitate al zonei este foarte scăzut: accesul la trafic nu este convenabil; serviciile şi utilităţile sunt deficitare şi de proastă calitate; nu există forme de recreere, de petrecere a timpului liber în zonă. La prima vedere am putea afirma că locuirea este precară, însemnând lipsa accesului la utilităţi (apă caldă, canalizare, salubrizare), dar şi un număr mare de oameni care locuiesc împreună într-un spaţiu comun restrâns.

De la oraș și sub piele: un peisaj public. MuCEM – Muzeul Civilizaţiilor Europene şi Mediteraneene

Muzeul inaugurat în 2013, an în care Marsilia era capitală europeană a culturii, și-a propus două obiective ambiţioase: delocalizarea şi reinventarea Muzeului  Naţional al Artelor şi Tradiţiilor (fondat în 1937 şi abandonat în afara Parisului) și, pe de altă parte, iniţiativa politică ce urmăreşte reabilitarea urbană şi socială a unui oraş devenit, din păcate, faimos din cauza criminalităţii organizate și problemelor legate de imigrație.

Dacă noi, arhitecţii, ne dorim cu adevărat să schimbăm oraşul, trebuie să…

…înţelegem că nu există nici o reţetă, dar ar putea exista nişte principii de bun simţ. Situaţia este teribilă, profesia noastră este în criză şi atacată din toate părţile. Suntem forţaţi să o redefinim, spune Oana Bogdan, lucru care de fapt sună ca o şansă, nu ca o obligaţie. Un eseu atent şi bine documentat despre muncă, despre responsabilitate, piață, identitate şi 7 paşi pentru schimbare. (Ş.G.)

I Can Be. Meserii de oameni mari pe înțelesul copiilor

Eematico în finală la Campionatul de Bine

Text: Eematico

După doar câteva momente, liniștea a devenit asurzitoare, iar energia proiectelor realizate cu atâta însuflețire era mult prea apăsătoare. După două zile pline petrecute cu ei, copiii de la Școala Gimnazială numărul 134 din Ferentari, sala pe care o știam dintotdeauna era acum mult prea goală fără forfota lor

Duiliu Marcu: Palatul Victoria, București

Dedicăm articolul săptămânii unui proiect istoric: Palatul Victoria, proiectat inițial pentru a găzdui Ministerul de Externe, în perioada comunistă a fost sediul Ministerului de Externe și al Consiliului de Miniștri, iar din 1990 este sediul Guvernului. Îl prezentăm așa cum a fost publicat în monografia lui Duiliu Marcu „Architecture.1930-1940”, apărută la București, în 1946.

Textul  e în franceză și începe cu planul urbanistic din 1939 al pieții, realizat tot de Duiliu Marcu.

Ce sistem de transport e o libelulă? TRANS_FORM: un atelier de Upcycling

Text: Justin Baroncea
Foto: Kund Kopacz, Doriana Mărăşoiu, Cristian Dumitru

Cotor de lemn şi coajă de plastic. 4, 6 sau 8 roţi, după caz. Şasiuri. Şase șasiuri.

Începutul a fost altul. Cu şase luni în urmă, atunci când am intrat într-o hală friguroasă unde pe şasiuri metalice erau stivuite calculatoare, imprimante, copiatoare şi fax-uri. În Berceni.

1