Proiect, text: Ștefan Păvăluță
Foto: Radu Malașincu
Dialog
Apartamentul de pe strada Rumeoara din București se află la ultimul etaj al unui imobil din perioada interbelică și conturează capătul străzii.
revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X
Proiect, text: Ștefan Păvăluță
Foto: Radu Malașincu
Dialog
Apartamentul de pe strada Rumeoara din București se află la ultimul etaj al unui imobil din perioada interbelică și conturează capătul străzii.
Proiectul premiat la Romanian Design Week 2019 se opune epocii în care farmaciile au devenit supermarket-uri (și arată la fel)
Text: Lorena Brează
Foto: Alexandru Muntean
Proiect: Starh
Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Radu Malașincu
Puțin context. Buna practică, deschiderea și patrimoniul modest
Modul Cărturești este o nouă librărie și un spațiu de expoziții important în centrul Bucureștiului, pe Academiei, cu intrare din porticul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Librăria nu doar ocupă un spațiu, ci îl și transformă, fiind un prim pas în reconstituirea și, de fapt, ducerea mai departe a caracterului public și transparent inițial.
Un proiect în cadrul programului I’M UAU
Text: Justin Baroncea
Foto: Radu Malașincu, Cristina Ginara, Alexandru Ivanof
Un laborator care include ateliere de „confecții” ceramice, aparate de iluminat, mobilier din materiale și piese reciclate, bandă desenată pe pereți și un boiler pe tavan.
Text: Andrei Răzvan Voinea, Irina Calotă
Parcelări istorice și comunități de vecinătate
Chiar dacă în ultimii ani au fost elaborate din ce în ce mai multe studii dedicate diverselor aspecte legate de istoria urbană românească, în continuare există subiecte care sunt prea puțin cercetate sau care nu beneficiază de o perspectivă comprehensivă de abordare. Tema istoriei locuirii bucureștene de masă a început să își facă simțită prezența în din ce în ce mai multe studii recente, care au puterea de a decela file importante ale evoluției orașelor și societății.
Proiect: Zeppelin
Text: Constantin Goagea
Foto: Andrei Mărgulescu
Bucureștiul vechi rămâne vizibil și azi în neregularitatea multor străzi și în tipologia arhitecturală a unor case. Lângă Biserica Stelian-Lucaci, undeva aproape de Calea Călărași, se găsește una dintre acele bucăți de oraș unde există încă imprimat în traseul de străzi și limitele de proprietăți, modelul urban specific secolului al XIX-lea
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Cosmin Dragomir
România duce o lipsă cruntă de muzee. Nu doar că nu prea se fac muzee noi, dar peste 100 de muzee sau case memoriale au dispărut în ultimii 20 și ceva de ani, mai ales prin retrocedări (și prin dezinteresul autorităților de a le achiziționa). În aceste condiții, un muzeu nou, și mai ales un muzeu de artă modernă și contemporană e un eveniment. Dacă apare și arhitectura adevărată acolo, cu atât mai bine.
Text & foto: Ștefan Ghenciulescu
Ce faci când ai o școală cu mulți copii (clasele I–XII) și cu puțin spațiu de joacă și sport în cele două curți de recreație? Simplu: transformi curtea din față în parcare pentru profesori. În mod oficial, cu locuri marcate frumos, cu vopsea. Copiii se pot juca în continuare, ce-i drept, însă așa, mai sportiv, strecurându-se printre mașini.
Laura Paraschiv e arhitectă, colecționează obiecte și le cultivă în Circa 1703–3701, locul din București în care poți găsi unicate de design din toate timpurile.
A consemnat Dorothee Hasnas
Foto: Cătălin Georgescu, Ioana Pârvan
Semi-niveluri, camere de un etaj și jumătate, locuri multe și complexe; lumină, o fațadă care reproduce secțiunea, o locuire bogată nu doar în metri pătrați, ci și în valoare spațială: ultimul bloc terminat al celor de la ADN BA se leagă de cultura locuirii din oraș, dar e și unul dintre cele mai inovative proiecte de locuințe din România.
Text: Oana-Valentina Suciu
Despre sălbăticia cu care ”dezvoltatorii urbani” țintesc cartierul bucureștean Floreasca s-a scris în presa centrală, în cea de investigații și de specialitate de ani buni. Revista Zeppelin a dedicat un amplu material acestui subiect în luna aprilie 2018 (materialul putând fi citit aici). Arhitectul Dragoș Marian, locuitor al cartierului și om implicat civic, arăta, la acea dată, că ”Modul în care mai multe terenuri din Floreasca au fost trecute din proprietate publică în proprietate privată este cel puțin bizar.