revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X

Spațiu public / privat, atunci și acum. Arca lui Noe, de Virgil Scripcariu

Sculptorul Virgil Scripcaru a anunțat recent că pentru expunerea lucrării sale Arca lui Noe pe Bd. Magheru între anii 2008 și 2015 trebuie să plătească, împreună cu Librăria Cărturești, 160.000 de Euro noilor proprietari ai terenului, ca despăgubiri petru folosirea sa, deși acesta era, pe atunci, domeniu public, cu statut de spațiu verde protejat(conform HCGMB nr.279/2000)

Locuri într-o grădină. Mânadelucru: Grădiniță lângă Dealul Patriarhiei

Casa veche și extinderile sale formează un ansamblu de camere, verande, cotloane, curți și terase. O lume la scara copilului, într-un cartier istoric lângă Dealul Patriarhiei

Horia Marinescu: Exorcism prin desen. The Romanian 1984 & Uranus Now

În 2019 am realizat expoziția „Uranus Acum” despre proiectele urbane megalomane ale lui Nicolae Ceaușescu. Ne-am concentrat pe cartierul Uranus din București, aproape complet distrus și locul unde s-a înălțat sinistra Casă a Poporului

Spațiul public în pandemie (2). Un eseu fotografic din centrul istoric al Bucureștiului

Fotografii și text: Andrei Bîrsan

În aprilie 2020 i-am semnat lui Andrei fișa prin care autoritățile erau anunțate că el se deplasa prin oraș pentru a realiza un reportaj pentru Zeppelin. Îl publicăm

Steampunk de București. ADN BA: Ansamblu de locuințe Urban Spaces 2 / Mumuleanu

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Andrei Mărgulescu, Cosmin Dragomir, Daniel Miroțoi, Mihai Rotaru

Când zicem steampunk, ne vine în minte amestecul de secol XIX cu SCI-Fi

74 de poeţi aproape uitaţi. Şi un memorial aproape invizibil

Text: Mugur Grosu
Foto: Mihnea Ratte, Cătălin Georgescu, Marina Popa, Corina Cimpoieru

Iată un stereotip mirabil: „românul s-a născut poet”. Pucioasa din oraşele noastre mărturiseşte cu totul altceva: nu doar că nu-i loc pentru poezie în ele, dar abia de se mai găseşte loc pentru oameni. Nimic nu stă în calea noilor zei: maşina şi banul; a-i cerceta e o blasfemie, a-i contesta e o apostazie.

PIEȚE, PRIMĂRII, DISTRICTE. Propunere pentru o nouă împărțire administrativă a capitalei

Text, ilustrații: Justin Baroncea
Foto: Mugur Grosu

CONSTATARE

Bucureștiul, dezvoltat pe o structură radial concentrică, a ajuns să fie blocat, atât din punct de vedere administrativ, cât și din punctul de vedere al infrastructurii.

ADN BA: Aviației Park

Text: Lorena Brează
Foto: Cosmin Dragomir, Andrei Mărgulescu

Noul ansamblu de locuințe recent finalizat de ADNBA în nordul Bucureștiului este și cea mai mare lucrare de până acum a biroului. Partea de ,,park” din denumire e importantă, întrucât proiectului de amenajare peisageră i s-a dedicat cel puțin la fel de multă atenție – înainte de a vizita clădirile ești întâmpinat de vegetație înaltă de toate felurile, destul de amestecată, care aproape îți dă senzația unui loc sălbatic într-o zonă urbană.

C_LAD. Penultima casă de pe stradă

Strada Aviator Protopescu din București. O casă veche, refăcută deja, și în mod dubios. O casă nouă pe baza celor anterioare. Eclectism aproape obligat și o lume cu multe spații și elemente.

Text: Justin Baroncea
Proiect: Justin Baroncea, Dragoș Dragnea
Foto: Radu Malașincu, Andrei Mărgulescu

Un bloc, 14 case. ADN BA: imobil de apartamente, str. Dragoș Vodă, București

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Cosmin Dragomir, Daniel Miro

Zona definită de străzile Polonă și Eminescu și Șoseaua Ștefan cel Mare face parte dintr-o parte destul de veche a orașului, cu străzi liniștite, cu arhitectură de tot felul, de la vile impozante și bloculețe simpatice la căsuțe de mahala. Sunt mulți oameni săraci pe acolo, deși compoziția socială se schimbă rapid. Nu are prestigiul și coerența unora dintre cartierele învecinate și, ca atare, nici nu prea conține zone protejate.

BAUBAU / Bauhaus 100 București

Organizatori: Goethe-Institut, Zeppelin, Stardust Architects

Intro: Brîndușa Tudor, Anca Cioarec, Ștefan Ghenciulescu

Cu ocazia centenarului Bauhaus, Institutele Goethe din întreaga lume au organizat programe speciale; au adus expoziții, filme, conferențiari etc., dar au și organizat cam peste tot propriile lor evenimente, în colaborare cu organizații locale:

Muzeul Școlii de Arhitectură

Un loc emoționat și în același timp un model de design respectuos și cu resurse minime. Alexandru Cristian Beșliu a vorbit cu autorii, cu cei care se ocupă de el și cu profesorul Emil Barbu (Mac) Popescu, care a avut un rol fundamental în nașterea acestui spațiu

Sari la conținut