Text: Köllő Miklós
Foto: Köllő Miklós, Szász Adorján
Scopul operaţiunii a fost organizarea spaţiului pieţei agroalimentare ca un loc comunitar de întâlnire şi încurajarea interesului şi încrederii sporite în produsele locale, tradiţionale. Prin tema de proiectare s-a dorit sprijinirea prezenţei pe piaţă a producătorilor din zonă.
A fost ales locul pieţei deja existente, de fapt un spaţiu situat lângă un canal săpat ca măsură de prevenire a inundaţiilor, un loc fără nici o altă amenajare în afară de pietrişul aşternut.
Din sit se deschide o panoramă amplă spre munţi, respectiv spre sat, acesta din urmă fiind caracterizat prin aglomerarea volumelor simple de acoperişuri geometrice, răsărind dintr-o vegetaţie abundentă.
Ideile de pornire au fost, pe de o parte, tocmai această prezenţă a acoperişului, iar pe de altă parte, un dans popular din zonă rămas din Evul Mediu, asemănător horei, în care dansatorii se sprijină oarecum unii pe ceilalţi.
Exact aşa cum ar trebui să facă şi producătorii locali dacă doresc să pătrundă şi să se afirme pe piaţă. Ca trimitere la trecut – în perioada interbelică existând aici o cooperativă a producătorilor, celebra asociaţie Hangya – şi din dorinţa de a utiliza cât mai multe materiale locale – în ideea de a încuraja cumpărarea produselor autohtone –, am utilizat într-o proporţie covârşitoare scânduri, şipci, grinzi produse în sat, piatră de râu sau extrasă din cariera satului.
Manopera este, de asemenea, locală, construcţia fiind realizată de gospodărirea comunală.
Dincolo de funcţia propriu-zisă, în mijlocul pieţei s-a amenajat, în jurul unei fântâni, o bancă rotundă, amplasată la o cotă inferioară faţă de cota +/-00 a pieţei.
Poziţionarea în cerc a acestui loc pentru discuţii contribuie la crearea contactelor interumane, evident, dacă multă lume se aşază aici.
În această idee s-a ales un iluminat de noapte adecvat, care să facă posibilă utilizarea spaţiului şi ca loc de întâlnire. Nu în ultimul rând s-a avut în vedere situarea locului pe malul apei. Din păcate, cu ocazia unor lucrări de prevenire a inundaţiilor, albia pârâului Mădăraş a fost aproape complet betonată, devenind un zid vertical, fără a permite accesul la apă. Proiectul, în faza a doua, propune lărgirea albiei în dreptul pieţei şi realizarea unui mic amfiteatru orientat spre cursul de apă – care să permită coborârea la nivelul acestuia –, precum şi organizarea unor mici evenimente, având pârâul în fundal.
Fiind realizat cu fonduri LEADER şi deci având la dispoziţie termene scurte, proiectul a fost defalcat în două faze, pentru a se evita blocarea obţinerii finanţării din cauza procedurilor anevoioase de acordare a avizelor de la ape. Primăria nu a renunţat la etapa a doua; în prezent aşteaptă noile sesiuni de finanţare la care să poată depune continuarea proiectului. Valoare de investiţie: 65.000 de euro.
Info, credite:
DE PROIECTE
Colaboratori: Madaras Péter, Kelemen Szabolcs, Siklódi Róbert, Huszár Csilla Anna, Zsigmond Katalin
Specialităţi: LARIX STUDIO – Gurzó Levente, Kercsó Zoltán + Mihálydeákpál Gábor P.F.A.
Client: Comuna Mădăraş
Constructor: Gospodăria Comunală Mădăraş
Anul construirii: 2016
* De același birou:
Re-restaurarea conacului Benedek
Ce să faci cu o moară stricată? Noua poveste a vechii mori din Suseni
Adăpost pentru joagăr – sat Izvoare, comuna Zetea, jud. Harghita