Restaurarea capelei Sf. Ana

Restaurarea capelei Sf. Ana de langa Gheorgheni reuseste un echilibru remarcabil intre interventia discreta, readucerea in memorie a unor etape istorice si refuzul pastisei. 

Capela Sf. Ana este amplasata pe muntele Csobot, in afara orasului Gheorgheni, pe traseul vechiului drum commercial dintre Transilvania si Moldova si are o istorie aparte. Rotonda initiala din secolele al XV-lea si al XVI-lea a fost extinsa la sfarsitul secolului al XVIII-lea cu o nava in stil baroc, a carei sarpanta istorica s-a pastrat. Ulterior, a suferit numeroase interventii, din ce in ce mai daunatoare. Astfel, s-a realizat un planseu de lemn peste nivelul parterului, ocazie cu care galeria baroca a fost desfiintata, iar mai tarziu pardoseala a fost betonata. La mijlocul anilor ’90, invelitoarea veche a fost inlocuita cu sindrila si capriorii au fost dublati.
 
Din pacate, un atac biologic a afectat materialul lemnos al interventiei din acea perioada. In momentul inceperii lucrarilor prezentate aici, zidurile erau fisurate, partea superioara a zidului din zona de trecere de la rotonda la nava se destramase, planseul de peste parter era putrezit… o constructie intrata intr-un declin lent, dar sigur, cu sanse mari de a deveni ruina.
 
Interventia de restaurare a urmarit, pe de o parte, salvarea constructiei prin operatii absolut necesare, insa reversibile, iar pe de alta, o relevare a etapelor istorice esentiale ale edificiului: rotonda initiala pe plan central si extinderea baroca (la care se adauga delimitarea discreta a elementelor create prin procesul de restaurare). Era important ca rezultatul final sa permita o citire a diferitelor straturi si sa reprezinte si o readucere in memorie a unei stari initiale, insa in acelasi timp ca edificiul (atat de mic, in fond) sa isi pastreze coerenta.
 
Au fost remediate fisurile din ziduri, in locul pardoselii din beton s-a realizat o pardoseala de caramida, grilajele improvizate au fost inlocuite cu geam securizat in cadrul unei solutii care permite aerisirea constructiei, insa a carei prezenta este redusa la minimum. A fost eliminat planseul de lemn de peste parter, iar partea superioara a zidului a fost completata cu caramida, marcand clar interventia noua. In locul structurii improvizate, am propus o completare a sarpantei originale cu o structura clara, cu rol secundar, care se inspira din sarpantele istorice. 
 
Inchegarile structurii secundare sunt solutii moderne, iar materialul lemnos folosit la interventie este brut, negeluit, astfel ca se pot deosebi foarte clar structura originala a sarpantei si completarea acesteia.
 
Invelitoarea din sindrila a fost refacuta. In interior, odata cu refacerea pardoselii, prin realizarea unei trepte curbe in plan, a fost marcata latura disparuta a rotondei. La nivelul corzilor sarpantei a fost realizata o cupola transparenta, dintr-o structura spatiala de lemn, care reia forma in plan a rotondei, fara insa nici un fel de element de tip pastisa. Astfel, a capatat viata in interior spatiul initial al bisericii, suprapus in mod discret situatiei actuale. Tocmai pentru a asigura aceasta senzatie de spatialitate, nu a fost refacuta galeria din perioada baroca. In exterior, cele doua epoci au fost diferentiate clar. Detaliile baroce ale navei cu ancadramente in plan modeste, dar frumoase au fost refacute cu grija; peretii rotondei au fost acoperiti cu o tencuiala alba, de tip medieval. Prispa de lemn a fost reconstruita dupa o poza din anii ’30.
 
Autor: Kollo Miklos – Larix Studio
Arhitectura: Gyorfy Laszlo-Miklos,
Madaras Peter, Gal Zoltan, Hobaj Daniela,
Siklodi Robert (restaurator)
Rezistenta: Larix Studio – Kollo Istvan,
Gurzo Levente, Olah Ferenc
Studiu de parament / Masonry research:
restaurator Czimbalmas Attila
Cercetare arheologica / Archaelogical research:
Emodi Tamas
Client: Parohia Romano-Catolica
Gheorgheni, Roman Catholic Parrish of Gheorgheni
Executant: Szabo Tamas, Sirius
Lamella Roof
Perioada de executie: 2011