Dyson Airblade

Cazul Floreasca – victorie de etapă: un Plan Urbanistic Dezastruos – anulat

Text: Oana-Valentina Suciu

Despre sălbăticia cu care ”dezvoltatorii urbani” țintesc cartierul bucureștean Floreasca s-a scris în presa centrală, în cea de investigații și de specialitate de ani buni. Revista Zeppelin a dedicat un amplu material acestui subiect în luna aprilie 2018 (materialul putând fi citit aici). Arhitectul Dragoș Marian, locuitor al cartierului și om implicat civic, arăta, la acea dată, că ”Modul în care mai multe terenuri din Floreasca au fost trecute din proprietate publică în proprietate privată este cel puțin bizar.

„80% dintre proiectele rezidențiale sunt, în descriere, «proiecte de lux». Dar în realitate ți-e frică să intri”

Text: Vlad Odobescu

Piața rezidențială din România abia își face majoratul anul ăsta, spune Georgian Marcu, director al firmei imobiliare Green Angels. Iar din anii ăștia, trei au fost de boom și s-a construit fără respectarea vreunei reguli, iar vreo șase-șapte au urmat crizei. Azi, sectorul abia își găsește suflul, însă calitatea locuințelor medii rămâne slabă.

Modernismul „familiar”. Tony Fretton: Ansamblul Tietgens Ærgrelse, Frederiksstaden – Copenhaga

Intro: Tony Fretton. Modernismul „familiar”.
Text: Alexandru Cristian Beșliu

Dacă este să considerăm, din punct de vedere istoric, momentul actual în care se află arhitectura, cel puțin din perspectiva suitei de „-isme” specifică istoriografiei de specialitate, am putea să-l numim, în continuare, „post-modernism”; desigur, asta ar fi valabil doar din perspectiva unei situări ulterioare momentului hiper-consacrat de manifestare a Modernismului, nicidecum dintr-o fidelitate față de o estetică “venturiană” care a consacrat termenul în domeniul arhitecturii.

Clasa de mijloc din România – locuire și cultură materială. O discuție cu antropologul Bogdan Iancu

Text: Vlad Odobescu

INTRO: De câțiva ani încoace, un antropolog încalecă bicicleta sau ia metroul pentru a afla încotro se îndreaptă Bucureștiul și ai săi locuitori. Bogdan Iancu, lector dr. la Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNPSPA), face parte dintr-o echipă ce-și propune să portretizeze clasa de mijloc din România. Cum mănâncă middle class-ul românesc? Cum și unde locuiește? Cum se îmbracă? Cum își exprimă compasiunea față de cei din jur?, sunt câteva dintre întrebările de la care au pornit cercetătorii.

Locuire de tranzit compactă. Apartament pentru Airbnb: APT.NU

Proiect, text: Ștefan Păvăluță
Foto: Radu Malașincu

Piața Națiunilor Unite*, blocul cu “coloane”** sau blocul cu “portic”. Terminat la începutul anilor ’60, face parte dintr-o serie de unități de locuit ce au definit câteva axe și piețe importante ale Bucureștiului: blocul cu coloane de la Piața Romană, Blocul “Garofița” de pe Magheru, blocurile ce flancheaza Piața M. Kogalniceanu, blocul din fața Cercului Militar și capătul de perspectivă a Căii Victoriei, blocul “Gioconda”.

Aplicația e-zeppelin. Arhitectură și design în timp real

Dragi fani ai Zeppelin,

Vrem să ajungem mai ușor și mai bine la voi, așa că am creat aplicația e-zeppelin, cu care selectăm cele mai importante articole pe care le publicăm online.

Fericire și spaimă: Dubai

Fotoreportajul lui Ștefan Tuchilă despre Dubai arată subiectele obișnuite – zgârie-norii și autostrăzile, sclipiciul, energia și excesul absolut. Și, totuși, imaginile au un aer de distopie și de artificialitate neliniștitoare. Uneori ți-e aproape imposibil să ghicești dacă e o fotgrafie a unui oraș real sau un render perfect. Te ajută micile detalii de o subversivitate inconștientă, cum ar fi oamenii atât de izolați (în Dubai totul se petrece la interior) sau semnele unei activități ce scapă designului și controlului absolut.

DAAA: Două grădini, o familie, un studio. În Corbeanca

Proiectul a trebuit să răspundă nevoilor și viziunii unui artist despre o îmbinare armonioasă între spațiul de inspirație și creație muzicală și cel de locuit. Astfel a rezultat conceptul unei case-studio, pe care artistul împreună cu arhitecții și-au imaginat-o extrem de simplă ca formă și expresie arhitecturală.

James Turrell: Substanța luminii – Muzeul Frieder Burda

(a) Din 9 iunie până pe 28 octombrie 2018, Muzeul Frieder Burda din orașul german Baden-Baden dezvăluie cea mai elaborată instalaţie a sa, odată cu deschiderea unei noi expoziții a artistului luminii, James Turrell.

Dosar Zeppelin #150: CEILALȚI ARHITECȚI. Sau arhitecții care fac (și) altceva. Și non-arhitecții care fac arhitectură

Intro: Ștefan Ghenciulescu

Tot circulă pe net o galerie cu oameni celebri care au studiat arhitectura: James Stewart, Ice Cube, Benjamin Nethanyahu și așa mai departe. Evident, lista e mult mai lungă, și cuprinde mulți scriitori mari, ca elvețianul Max Frisch (care chiar a realizat case înainte să se lase de tot), muzicieni, regizori, și așa mai departe. Ei bine, pentru acest dosar nu ne-a interesat doar educația arhitecturală, ci dacă și în ce fel această educație și eventuala practică le-a influențat într-un anumit fel cariera nouă.

Mediere: 112 Coffeehouse – Târgu Mureș

Proiect, text: Ștefan Păvăluță
Foto: George Negrea

Târgu-Mureș, ansamblul Palatului Culturii. Parterul fostei Case de Pensii Mureș, arhitectură în stil secession vienez, monument istoric clasa B.

Oraşul pilulei albastre – arhitectura percepţiei

Interviu cu Vlad Bînă, arhitect și scenograf digital, 2004

scenografie digitală pentru filmele Matrix Reloaded, Matrix Revolutions (Warner Bros, 2002-2003 / Esc Entertainment) şi 13 Ghosts (Warner Bros, 2002/ Manex Entertainment, Cinesite)

1