Iluminatul bioadaptativ, sau cum oamenii devin elementul central în amenajarea spațiilor de birouri

(P) Arhitectura, designul interior și iluminatul se axează din ce în ce mai mult pe necesitățile angajaților și activitățile acestora. Iluminatul bioadaptativ are un impact pozitiv real asupra echilibrului emoțional și sănătății noastre și poate transforma spațiile de birouri într-un mediu de lucru optim.

Cum să urbanizăm periferia. Mahalale, suburbii și New York-ul la 1811

Text: Ștefan Ghenciulescu

Farmecul, problemele și potențialul mahalalei. Densificarea într-un mediu fragil

Să vă spun o poveste despre școala de arhitectură și mahala. Acum câțiva ani, printr-o alegere foarte inspirată a departamentului, atelierul anului 2 de la Universitatea „Ion Mincu” a avut amplasamentele ambelor proiecte din primul semestru în cartierul Andronache, către marginea din nord-est a Bucureștiului. O mahala istorică, dacă vreți, adică o rețea (în cea mai mare parte ortogonală) de străzi de pe la începutul secolului al X-lea, cu loturi înguste și adânci, construite în timp cu case-vagon; un amestec între rural și urban, de fapt un rural mai dens

În vizită la un om inteligent și vesel. Amenajarea casei memoriale Anton Pann din București

Proiect: Zeppelin
Text: Constantin Goagea
Foto: Andrei Mărgulescu

Bucureștiul vechi rămâne vizibil și azi în neregularitatea multor străzi și în tipologia arhitecturală a unor case. Lângă Biserica Stelian-Lucaci, undeva aproape de Calea Călărași, se găsește una dintre acele bucăți de oraș unde există încă imprimat în traseul de străzi și limitele de proprietăți, modelul urban specific secolului al XIX-lea

La Casa del Desierto. Sustenabilitate în condiții extreme: Guardian Glass & Ofis Arhitekti – o casă experimentală în armonie cu natura

Foto: ©Guardian Glass, LLC, imagini realizate de Gonzalo Botet

 

Deșertul Gorafe (Regiunea Granada, din Spania), unul dintre cele mai ostile și extreme medii din Europa. În deșert se așează o casă complet vitrată.

Pozitiv/Negativ. Centrul de interpretare Zumarraga pentru Capela La Antigua

Centrul este în același timp în afara și înăuntrul muntelui, obiect și limită, margine și poartă. Iar coloanele sunt cele care au dat formă pereților.

Proiect, text: Salvador Ventura de Blas, Pau Llimona, Yoshihide Kobanawa, Kaoru Kobanawa
Foto: KOBFUJI Architects

„Et Dieu… créa la femme”. O recontextualizare a feminității prin fotografii

Text, curator: Irina Cios
Foto: Roxana Trestioreanu
Vernisaj: miercuri 20 martie 2019 ora 18:30, AnnArt Gallery, str Paris nr.39, București

În cultura europeană, luna martie poate fi privită ca un paradox: este numită după zeul grec al războiului și totodată celebrează femeia. Spun „poate fi” pentru că premiza social acceptabilă este că femeia nu are nimic de a face cu conflictul, cu forța, cu puterea.

PA_CT – Pa Constanța! Un iepure, un șobolan, o barcă și-o carte – o altă perspectivă asupra reciclării și proiectării

Text: Justin Baroncea

Cartea PA_CT continuă aventurile ultimului iepure supraviețuitor al atacului chimic cu bezele din cartea Turb@.
Toți ceilalți iepuri negri ai doctorului Yu se transformă în grăsuni albi.
Iepurele “supraviețuitor” fuge la Constanța unde își pregătește împreună cu șobolanul Fasole marea  evadare către o insulă vulcanică din Pacific.

Cătălin Crețu: Perspectrum. Universul la dimensiunea unui vârf de ac, printr-o sculptură micrometrică

Cătălin Creţu este compozitor şi artist multimedia. Este autorul „pianului augmentat”, un instrument electroacustic ce are forma unui pian obişnuit, de concert, dotat cu senzori de mişcare, de presiune şi de lumină. Aceşti senzori, manevraţi conform partiturii speciale şi după un anumit algoritm programat, oferă lumii un alt fel de muzică, un alt fel de spectacol, toate augmentate de tehnologie.

Cosmin Haiaș: I, Robot. “Suntem contemporani cu apariția celei de-a doua specii inteligente de pe planetă, inteligența artificială”

Cosmin Haiaș locuiește și lucrează în Timișoara. Este artist și inginer, interesat de evoluția tehnologică și de cel mai remarcabil eveniment din evoluția omenirii – Inteligența artificială.

În cadrul proiectului FUSION. Artă și știință, Cosmin Haiaș a creat instalația I, Robot în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.

SAINT MACHINE: I, Human. Coerența luminii laser tradusă în empatie

Marilena Oprescu-Singer aka SAINT MACHINE este o artistă interesată de aspectele conceptuale ale precepţiei. Este autoarea unor instalaţii imersive, participative, care investighează procesele biologice şi studiază noţiunea de spaţiu ca organism viu, o noţiune suprapusă peste conceptele: public/privat, interior/exterior, real/virtual, fizic/imaginar, ascuns/revelat.

Arhitecți de vise. În jurul expoziției “Pink Floyd. Their Mortal Remains”

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Georgiana Ghenciulescu, Ștefan Ghenciulescu

Nu, nu am plâns la expoziție. Doar așa puțin, la final, când, după un parcurs de tip „silent disco”, în care fiecare vizitator era practic singur cu muzica din căștile wireless și exponatele, ajungeai într-o cameră mare, rotundă, unde, pe un ecran circular rula în buclă sfârșitul unuia din ultimele concerte, inclusiv cu David Gilmour mulțumind publicului – cel de atunci și cel dintotdeauna.

Sillyconductor: Ondiocytherium – Le Tourbillon du Pakistan, un instrument muzical care se autodistruge

Cătălin Matei, aka Sillyconductor, este muzician şi designer audio. Preocuparea lui principală a fost mereu muzica clasică şi relaţia ei cu hazardul sau matematicile: proiecte ca Ventichitara (un instrument de improvizaţie construit din ventilatoare USB), 100 Catronomes (un remake auriu al poem‑ului Symphonique creat de Gyorgy Ligeti, realizat cu 100 de pisici Maneki Neko) sau Pianosaurus (un pian mecanic postmodern) explorează teritoriile comune ale tehnologiei, muzicii clasice şi ale umorului.

1