Rockwool - fabricat in Romania

revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X

Cutia cu articole

Camuflaj și ceva în plus. Arh. Traian Cîmpeanu: Villa H, Vänga, Suedia

Din depărtare, casa e parte a unui peisaj istoric. Cu cât te apropii și mai ales după ce intri, ea își dezvăluie straturile contemporane.

Proiect, text, fotografii: Traian Cîmpeanu

Vänga este o comunitate mică de case în inima zonei rurale, la doar 60 de km la est de Göteborg, al doilea oraș ca mărime din Suedia.

Edito: Începe cu 2 biți pe secundă la 1800, dar se termină cu o hologramă cu 3 clădiri ciudate

Text: Constantin Goagea

Stai că tocmai merg prin gară, ca în fiecare zi de altfel, că mă duc la birou și în fix alea trei minute și să zicem 30 de secunde cât îmi ia să traversez gara în lat, tăind de pe bulevardul Grivița pe Dinicu Golescu, încerc să înregistrez fluxul gândurilor, ceea ce pare oarecum haotic, dar nah!, gânduri direct din cap, deci pasul unu, gara noastră

Sălbăticie urbană și civism. În Floreasca

Cartierul Floreasca e verde și are o scară domestică, are coerență urbană (ceea ce e rar în București). Mai e și destul de central, cu renume bun, cu terenuri libere și, foarte important, nu e, în cea mai mare parte, zonă protejată. Ca atare, a devenit extrem de atractiv pentru speculația imobiliară.

Sandwich. De la reziduu la loc pentru artă

Text intro: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Dan Vezentan & Sandwich

Un loc improbabil pentru artă: un rest de spațiu, la un capăt de lume.

Combinatul Fondului Plastic nu este așa de departe de centru, și nici nu e așa de inaccesibil – deși ai de mers puțin până la stații de transport în comun, și ceva mai mult până la metrou.

O piele de calitate. Trei proiecte. Brenac & Gonzalez & Associés: detalii de fațadă

Texte: Brenac & Gonzalez & Associés
Text intro: Ștefan Tuchilă, Ștefan Ghenciulescu
Foto: Ștefan Tuchilă, Sergio Grazia

În acest articol vorbim ceva mai puțin despre clădiri în general și mai mult despre fațade. Pielea construcției – solidă, opacă, poroasă, deschisă, transparentă, cu goluri mari sau mici, cu loggii, cu structură sau foarte autonomă, cu balcoane, logii, verande și obloane – a fost dintotdeauna un element arhitectural fundamental. Astăzi este probabil piesa principală a conceptului de sustenabilitate.

Iluminatul ca parte a arhitecturii publice. Studiu de caz: noile săli ale centrului expozițional Messe Dornbirn

și colaborarea dintre Marte.Marte architects și Zumtobel

Credit foto: Zumtobel / Fotograf Faruk Pinjo

Dornbirn este centrul economic al regiunii austriece Voralberg, un oraș de la poalele Alpilor, cu constructori excepționali şi o arhitectură fermecătoare la poalele Alpilor.

Complexul expoziţional modern Messe Dornbirn este practic dar și spectaculos.

4 spații de interacțiune între cultură și tineri. Cultura zâmbește.

Un text cu autor colectiv: Constantin Goagea, Silviu Medeșan, Marius Miclăuș, Justin Baroncea, Vlad Stoica

Iată provocarea: alcătuiţi o frază scurtă în care să faceţi legătura între Lay’s, spaţiu public, design, evenimente culturale şi tineri. Deşi rezultatele ar fi, cu siguranţă, de memorat, vă oferim noi soluţia. Care-a venit când echipa Lay’s România ne-a provocat să creăm împreună 4 spaţii urbane, bune de adunat tineri şi generat vervă socioculturală: în Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi.

The Ark: o tranziție creativă, de la fosta Bursă a Mărfurilor la un Depozit de Viitor

Text: Oana Costinaș / Foto: Oana Costinaș, Emi Gheorghe, Tiberiu Cazacioc, The Ark

În inima Bucureștiului, vizavi de piața de flori George Coșbuc, se află The Ark, un excelent exemplu de recuperare arhitecturală a unei fermecătoare clădiri de patrimoniu, construită în 1898 de către arhitectul Bucureștiului, Giulio Magni, cu intervenția marelui academician și inginer Anghel Saligny.

Timpul nu mai are răbdare cu clădirile de patrimoniu. O conferință la Cluj

*foto sus: KME TECU® Gold – Golden Splendour Pavilion, Münster, Germania

În ultimii ani, interesul pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu a crescut considerabil, pe măsură ce autoritățile au început să le conștientizeze potențialul: înnobilează imaginea orașelor, sunt atracții turistice, și pot acoperi multiple utilități – economice, sociale și culturale.

Se poate. Revoluția spațiilor publice din Cluj

Text, imagini: Planwerk

Clujul nu avea in 2005 nici un metru pătrat de spațiu pietonal, așa cum alte orașe aveau: Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Alba Iulia, Tîrgu Mureș și multe altele.
A lipsit? Poate multora nu, neștiind ce plăcut poate fi. Ba chiar folositor, pentru că în acele străzi și piețe viața e mai intensă, vitrinele mai atractive, restaurantele mai pline, copiii mai liberi și părinții mai liniștiți de lipsa mașinilor. Dar cum să faci, într-un oraș în care toate colțurile, chiar și cele mai mici ale orașului medieval, erau ocupate ca parcare sau carosabil?

Un salon urban. Beer-bar Mikkeller, București

Proiect, text: Bogdan Ciocodeică
Foto: Kinga Tomos

Una dintre cele mai speciale beri din lume, brandul danez Mikkeller, care este prezent cu localuri proprii doar în câteva oraşe foarte atent selectate – cum ar fi, de exemplu, Tokyo, Seul, San Francisco, Los Angeles în afara Europei, iar in Europa exceptând Danemarca, doar în Barcelona, Berlin, Stockholm şi Reykjavik –, a deschis un beer-bar şi bistro în piaţa Charles de Gaulle într-o vilă spectaculoasă de început de secol XX.

Ecologie în deşert. Studiu de caz: Iranul

Text & fotografie: Ştefan Tuchilă

Mulți dintre noi trăiesc cu impresia că preocuparea pentru sustenabilitate reprezintă o pasiune recentă, alimentată de nevoia de a trăi mai bine și hrănită de confortul celor care trăiesc în țări dezvoltate, oameni și organizații care au timpul și energia pentru a se dedica acestui subiect. Departe de a fi o preocupare exclusiv contemporană, sustenabilitatea, un concept legat direct de confortul vieții de zi cu zi, a fost însă integrată în cotidianul unor civilizații ce existau cu mult timp înainte de revoluții industriale sau digitale sau apariția acestei „noi” conștiințe ecoresponsabile.

Sari la conținut