Cutia cu articole

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Cosmin Dragomir, Daniel Miro

Zona definită de străzile Polonă și Eminescu și Șoseaua Ștefan cel Mare face parte dintr-o parte destul de veche a orașului, cu străzi liniștite, cu arhitectură de tot felul, de la vile impozante și bloculețe simpatice la căsuțe de mahala. Sunt mulți oameni săraci pe acolo, deși compoziția socială se schimbă rapid. Nu are prestigiul și coerența unora dintre cartierele învecinate și, ca atare, nici nu prea conține zone protejate.

Despre carte
Ana Maria Zahariade, Nicolae Lascu

În 1992, cu ocazia expoziţiei centenare Horia Creangă (o expoziţie care, deşi făcută în condiţii „eroice” de mare penurie, s-a bucurat de un succes mult mai mare decât ne aşteptam), scriam în catalog, pe bună dreptate, că tăcerea culturii noastre din jurul arhitecturii şi a marilor arhitecţi este o chestiune care ţine nu numai de modul în care breasla îşi onorează membrii sau de interesul publicului faţă de arhitectură, dar şi de conjunctura politică şi istorică.

Fondator al revistelor Connaisseur (2002) și Vinul.ro (2008), singurele publicații românești dedicate oenologiei , Cezar Ioan a fost martor, și chiar făptuitor al istoriei vinului românesc de după 1990. Activitățile lui au depășit cu mult sfera publicistică: dincolo de redactarea a mii de articole și de degustarea a mii de vinuri, a fost inițiator și coordonator al unor activități educative și campanii care au influențat

Un loc cu probleme, un program cu o încărcătură tehnică dar și emoțională mare, o soluție în mare parte impusă de funcțiune și de planul urbanistic; de obicei, astfel de constrângeri duc la cosmetizare și arhitectură epidermică. Aici autorii au reușit deturnarea problemelor și chiar a „stricării” ideilor lor inițiale pentru a produce o arhitectură deschisă și tonică.

Text : Ștefan Ghenciulescu

Sunt destul de bătrân ca să fi apucat aproape 18 de regim comunist, așa că am amintiri solide despre „party-urile cu contribuție” (cineva dădea casa, ceilalți veneau cu mâncarea și băutura). De ieșit nu aveai unde, muzica ascultată era, în bună parte, interzisă. Așa că ieșeai în oraș la cineva în casă.

Text: Mugur Grosu

Ce poate fi mai reconfortant, când te-ai rătăcit, decât acel reper de pe hartă care-ți indică unde te afli: you are here. Poate doar semnul care-ți indică o destinație. Nu-i de mirare că în 2014 MoMA a achiziționat pentru colecția sa permanentă o reprezentare a simbolului roșu în formă de lacrimă răsturnată, pe care designerul danez Jens Eilstrup Rasmussen îl crease pentru Google Maps.

Organizatori: Goethe-Institut, Zeppelin, Stardust Architects

Intro: Brîndușa Tudor, Anca Cioarec, Ștefan Ghenciulescu

Cu ocazia centenarului Bauhaus, Institutele Goethe din întreaga lume au organizat programe speciale; au adus expoziții, filme, conferențiari etc., dar au și organizat cam peste tot propriile lor evenimente, în colaborare cu organizații locale:

Colecția Istorii urbane, Editura Corint
Lansare: Marți, 10 decembrie 2019, Cărturești Carusel

Atunci și acum: Ne bucurăm să anunțăm lansarea unei cărți a fotografului urban Andrei Bîrsan. Andrei fotografiază demult. Imaginile lui vechi sunt deja clasice, circulă pe net (de multe ori, fără indicarea autorului) și au devenit indispensabile pentru istoria Bucureștiului.

Un loc emoționat și în același timp un model de design respectuos și cu resurse minime. Alexandru Cristian Beșliu a vorbit cu autorii, cu cei care se ocupă de el și cu profesorul Emil Barbu (Mac) Popescu, care a avut un rol fundamental în nașterea acestui spațiu

(a) „Viitorul este deja aici” am auzit de multe ori. Însă asta oare înseamnă că și creativii viitorului sunt pregătiți pentru ceea ce urmează în viețile noastre? Avem la dispoziție un singur mod să aflăm: să-i provocăm, pe artiștii tineri, dar și pe cei consacrați, la o întrecere. Una care va desemna 12 artiști în domeniul designului, iar creațiile acestora le vom admira, și, de ce nu, purta pe parcursul anului 2020, la Qreator.

ElectroPutere AIR (artists in-residence) e un program al centrului de artă contemporană Club ElectroPutere din Craiova. Inițiat în 2016, programul de rezidențe invită artiști internaționali, curatori, gânditori și altfel de practicieni să întreprindă cercetări și să dezvolte proiecte specificie legate de practica lor artisitcă. Are loc în perioada de vară și alternează între apeluri deschise și participări exclusiv prin invitație. Ediția din 2019 a fost curatoriată de Mihaela Varzari (RO/UK)

Proiect, text: Ștefan Păvăluță
Foto: Radu Malașincu

Dialog

Apartamentul de pe strada Rumeoara din București se află la ultimul etaj al unui imobil din perioada interbelică și conturează capătul străzii.