Proiectul pro bono al prestigiosului birou suedez Claesson Koivisto Rune se înscrie în contextul descentralizării administrative și dezvoltării spiritului civic și al responsabilității. Este un proiect-tip, puternic și adaptabil, o reinterpretare a arhetipului casei rurale și o expresie a transparenței și a unei monumentalități temperate.

Vă invităm la o căutare de comori: am răspândit 11 instalații pe ceva mai mult de 1 km2 în zona Uranus-Izvor, în jurul și în curtea Palatului Parlamentului, în parc și pe terenuri virane, în spatele cortinelor de blocuri și pe străduțe istorice.

„Ca artist, trebuie să am curaj. Cred că e nevoie de mai mult curaj să creezi lucruri menite să dispară decât să o faci ca să rămână.“ – Christo

Text: Mugur Grosu
Foto: Petre Dalea, Mugur Grosu

Clădirea rezidențială din Cornellà de Llobregat (Barcelona) este până în acest moment cea mai mare clădire din Spacia pe structură din lemn. Găzduiește 85 de locuințe dispuse pe cinci etaje, pentru care s-au folosit a 8,300 m2 de lemn din pădurile Țării Basce.

(a) Ce este Cementex?

Este o placă din fibrociment de la Siniat, un produs fabricat dintr-o combinaţie de ciment, fibre organice din celuloză, silica, aditivi şi apă.

Introducere

Text: Ștefan Ghenciulescu

Titlul de lucru al acestui dosar a oscilat între „arhitectură discretă”,, „arhitectură tăcută” și „arhitectură invizibilă”. Ne gândeam de la început la proiecte mai puțin spectaculoase – cel puțin la prima vedere –, reținute și elegante, mai puțin pitorești, dar mai profunde. Însă nu ne interesa doar simplitatea rafinată, ci și acel tip de arhitectură, foarte greu de definit, care la prima vedere pare banală, mundană, parte a masei mari de construcții, a cărei valoare se lasă mai greu descoperită; o arhitectură în același timp tolerantă și care își asumă contradicții subtile și care permite niveluri multiple de lectură.

Romanian Design Week împlinește 10 ani de la înființare și marchează acest moment printr-o ediție aniversară, care va avea loc în București, în perioada 13-22 mai. Attila Kim, arhitect specializat în proiectare de expoziții culturale și restaurare, este cel care se ocupă de designul expoziției centrale a RDW încă de la prima ediție a festivalului.

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Cosmin Pojoranu

Mărturisesc că acest editorial trebuia să fie inițial despre Ucraina. Evident, indiferent că vorbești despre arhitectură sau despre orice altă parte a culturii, nu avem dreptul să ne continuăm pur și simplu activitatea și preocupările și să ignorăm tragedia de lângă noi.

Clădiri din CLT(Cross-Laminated Timber) sunt puține în România. Clădiri cu arhitectură de calitate din acest material și mai puține. E cu atât mai importantă apariția acestui mic centru de birou de lângă Oradea. Este prima clădire din România certificat standardul „Low Energy Passive House” dar și o lucrare complexă și poetică . Realizarea sa fost posibilă datorită unei implicări exemplare a clientului și a unei colaborări între acesta, arhitecți și o echipă multidisciplinară de ingineri. Am vorbit despre acestea, dar și despre ecologie, bani, spații, expresie arhitecturală, peisaj cu arhitecții Gabriel Chiș-Bulea și Mădălina Mihălceanu și cu Marius Șoflete, fondatorul biroului Inginerie Creativă.(Ștefan Ghenciulescu)

(a) Mulțumită dezvoltării și optimizării constante a gamelor sale de produse, Geberit lansează numeroase noutăți în primăvara anului 2022.

Ne bucurăm întotdeauna să sprijinim concursurile de arhitectură. Concursurile de arhitectură sunt atât de rare în România, încât orice concurs nou (și bun) devine important nu doar în sine ci și ca un pas înainte către o calitate și o responsabilitate generală. Cum autoritățile publice sunt încă extrem de reticente, concursurile private merită cu atît mai mult salutate.

(a) Puține clădiri rezidențiale vechi din București beneficiază de restaurări și renovări pe măsura potențialului. Este cazul fericit al acestei case din București, cu o istorie de peste 100 de ani.