Situat la 10 km de Miercurea Ciuc, în inima munților Harghita, acest proiect răspunde la o temă precisă: conceperea unui pavilion destinat familiilor și copiilor.

Vă invităm la o bere. Sau mai multe. Sau la o masă într-un loc bun și cu o istorie aparte.

Coordonatori dosar: Ștefan Ghenciulescu, Cătălina Frâncu

Intro

O primă împărțire în categorii a acestui dosar sună puțin a repertoar de materiale: lemn recompus, sticlă și policarbonat, metal, beton, textile speciale, și de tehnologii: matrițe 3D, laminare, recuperare de gaze și căldură, clădiri inteligente

Ne-a emoţionat mult acest plan. Nu doar pentru că e inedit (cel puţin noi nu l-am mai găsit pe nicăieri), ci şi pentru că nu îi aparţine lui Horia Creangă – eroul modernist –, ci casei bunicului acestuia, Ion Crean­gă. Îi aparţine e un fel de-a spune, pentru că Ion Creangă, copil de ţăran ajuns preot, cu siguranţă nu a desenat nici o linie pe vreo hârtie.

Un L cu buzunare ascunse și perspective verzi – o casă extrovertită, transparentă și deschisă către natură: dinspre curte, expoziții de spații, de plinuri și goluri printre care-ți vine să te ascunzi; dinspre stradă, un obiect elegant, diferit de context, a cărui efervescență generează adesea o oprire și un motiv de interacțiune (ne spun vecinii).

(a) Platforma Elegant deschide arhitecților noi oportunități de cooperare și design. Indiferent de conceptul compoziției stilistice, proiectul răspunde condițiilor legislative și tehnologice momentului realizării acestuia.

E una dintre cele mai râvnite zone din București: la nord de inelul central se înlănțuie cartierele-grădină luxoase, perfect structurate, cu vilele și bloculețele frumoase ale elitei interbelice. Un teritoriu ocupat după război de nomenclatura comunistă și asupra căruia au năvălit toate valurile speculative de după 1990.

Un loc prețios…

…și complicat. În zona din jurul Căii Victoriei, între Piața Revoluției și Bulevardul Elisabeta, se suprapun cam toate straturile istorice, de la traseul sinuos, specific balcanic, al Căii Victoriei și minunata biserică Kretzulescu la eclectismul clădirilor publice și al caselor sfârșitului de secol XIX și apoi la neoromânescul flamboaiant și eleganța Art-Deco și modernistă a anilor ’30. Perioada postbelică ne-a dat în primul rând ansamblul Sălii și Pieței Palatului, o operație urbană ce a presupus distrugeri importante și relații dificile cu țesutul urban din spatele său, însă cu calități urbane și arhitecturale certe.

Spațiul Expozițional al Memorialului Sighet la București, de pe str. JL Calderon nr. 66, s-a redeschis în octombrie cu expoziția „Dușmance ale poporului,“ al cărei design expozițional e semnat de colegii noștri de la Zeppelin Design. Proiect distins, în decembrie, cu premiul categoriei Expoziții, design și scenografie la Anuala de arhitectură București 2021.

Andreea Răsuceanu – scriitoare, autoare a cărții „Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară“, Sorin Alexandrescu – profesor universitar la Universitatea București și fondator CESI și Eugen Ciurtin – istoric al religiilor și co-fondator al Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române ne invită să călătorim prin Bucureștiul interbelic într-un video-tur ghidat, în 4 episoade, ca preambul al expoziției “Bucureștiul lui Mircea Eliade”, de la Muzeul Național al Literaturii Române.

Ce ar putea fi un oraș construit din cuvinte? Pentru că Bucureștiul lui Eliade este acel oraș pe care-l regăsim împrăștiat în nuvele și în romane, dar și mai mult, el este răspândit în cuvintele, gândurile și stările multor persoanaje ficționale. Chiar și Bucureștiul jurnalelor sau cel din memorii este tot un oraș din cuvinte, adică dintr-o realitate filtrată de amintire, de emoție, de întâmplare, ce devine în final tot construcție mentală.

Pentru a treia toamnă la rând, prezentăm comunității Zeppelin o colecție de file de jurnal pregătite de tineri interesați de patrimoniu local și dezvoltare, participanți la școala de vară de arhitectură rurală, design și antropologie pe care Asociația MAIE o organizează la fiecare final de august în satele din Geoparcul Platoul Mehedinți.