Geberit

O nouă viață pentru clădirile istorice. Masterclass „Cine ascultă o casă?” – VIDEO

Studioul Horia Bernea, din Muzeul Național al Țăranului Român, a fost, pe 15 octombrie, locul de întâlnire pentru arhitecți, experți, jurnaliști și proprietari de clădiri istorice, în cadrul unui Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”, eveniment transmis live și pe pagina de Facebook Zeppelin și prezentat aici integral în 3 materiale video.

Timp de mai bine de șase ore, în patru sesiuni s-au căutat exemple de bune practici, s-au oferit studii de caz, au fost analizate probleme specifice clădirilor istorice și au fost oferite informații utile pentru finanțarea proiectelor.

Considerăm că această zi de Masterclass Cronicari Digitali a fost o bună oportunitate pentru actori-cheie să se întâlnească, să facă schimb de informații și expertiză, să descopere modele de bune practici, dar și instrumente utile, inclusiv de finanțare, astfel încât să putem asculta mai bine casele de patrimoniu care au un trecut, dar mai ales merită să aibă un viitor”, a declarat Silvia Teodorescu, coordonator Cronicari Digitali, în sesiunea de închidere.

Arh. Alexandra Stoica, director adjunct restaurare INP – Timbrul monumentelor istorice și Programul Național de Restaurare, a încurajat proprietarii de clădiri istorice și coordonatorii de proiecte să nu se lase descurajați dacă la primele încercări de a găsi finanțare și suport se lovesc inițial de un refuz. „ Un refuz din partea unei instituții publice nu este și momentul la care să vă opriți, reveniți!”.

Sesiunea 1: Valorizarea clădirilor istorice, societate, comunitate locală, perspectivă imobiliară

Cu Silvia Teodorescu, Valeria Oana Zaharia, Virgil Ștefan Nițulescu, Șerban Sturdza, Constantin Prisecaru, Ion Barbu, Ilinca Păun Constantinescu, Pierre Bortnowski și Pascal Garnier.

 

 

La finalul fiecărei sesiuni, participanții au fost invitați să ofere trei soluții pentru problemele de patrimoniu.

Conf. Univ. Dr Bogdan Suditu, președinte în Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului a Primăriei Municipiului București, consideră că soluțiile vin din „ identificarea obiectivelor de patrimoniu în teren – identificarea proprietarilor și găsirea soluțiilor comune, din asumarea de către autorități a faptului că Patrimoniu înseamnă Dezvoltare, NU limitare, dar și conștientizarea și aproprierea patrimoniului construit de comunitate și încurajarea mândriei pentru patrimoniu”.

Dorinel Hotnogu, consilier cultural al Primăriei Reșița, a subliniat că alocările financiare sunt cheia pentru deblocarea soluțiilor la problemele de patrimoniu. El a mai completat că la fel de importante sunt și „restaurările de calitate a obiectivelor de patrimoniu alături de introducerea acestor obiective într-un circuit public/civil (fiind util, în acest sens, un schimb de experiență internațional cu țări precum Italia, Croația și Cehia)”.

Primarul Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, consideră esențială „crearea unui departament pentru patrimoniu în cadrul Ministerului Dezvoltării, care să prioritizeze și să se ocupe direct de astfel de proiecte, întrucât bugetele locale sunt foarte mici”. Edilul a ținut să sublinieze că principală problemă cu care se confruntă autoritățile locale, dar și cele centrale, o constituie resursele umane – atât din punct de vedere al pregătirii cât și al motivării financiare. „În primul rând ar trebui modificate grilele, în așa fel încât un arhitect șef să poată să fie plătit mai bine decât un primar, pentru că pe grilele actuale niciun arhitect nu dorește să lucreze în sistemul public”, a declarat Sorin Cîrjan, primarul municipiului Râmnicu Sărat, în cadrul Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.

Prof. Univ. Dr. Daniel Șandru, Președinte IICCMER – Memorialul „Închisoarea Tăcerii” de la Rm. Sărat, proiect care a primit finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a punctat ca soluții „presiunea publică, networkingul – inclusiv cel personal și  voința politică”.

Sesiunea 2 Patrimimoniul și administrația publică

Dezbatere și dialog cu Irina Iamandescu – director adj. monumente istorice INP, Bogdan Suditu -președinte Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului a Primăriei București, Dorinel Hotnogu, consilier cultural al Primăriei Reșița, Sorin Cîrjan, primar R\mnicu  Sărat și Daniel Șandru, președinte IICCMER – Memorialul „Închisoarea Tăcerii” de la Râmnicu Sărat / moderator: Toader Păun

 

 

Prof. dr. arh. Iulia Stanciu, STARH A.C.D., a punctat că „arhitecții trebuie să facă un corp comun cu un punct de vedere unic pe care să îl susțină pentru a deveni o voce” și a prezentat ideea unor proiecte utile pentru toți cei implicați în procesul de salvare și restaurare a caselor istorice: „După 112patrimoniu, vine 112recuperare, o platfomă pe care oamenii pot pune tot ceea ce au ca materie folosită, de unde altcineva poate să își ia acest material (cărămidă, lucruri de bază, mobilier – uși, ferestre). Recuperați, recuperați cât mai mult!”.

Arh. Andrei Țînțari, Project Leader Cumulus Architecture Office, a oferit, al rândul său, trei posibile soluții la problemele de patrimoniu: „disponibilitatea autorităților de a comunica cu arhitecții, de a oferi soluții, nu de a impune limitări; flexibilitate mai mare față de propunerile legate de problema patrimoniului; comunicarea autorităților între ele”.

Arh. Dan Stoian, SDAC STUDIO, a atras atenția că „investiția într-o clădire de patrimoniu este mult mai mare decât cea într-o casă nouă. Tot ceea ce facem trebuie să aibă o justificare economică, deci este necesară introducerea clădirilor de patrimoniu în circuitul economic, care să justifice intervenția”. Arhitectul a mai punctat ca soluții o mai mare atenție la fiecare detaliu alături de „restaurarea unor spații care să fie folosite cât mai bine și care să fie orientate către oameni”.

Bogdan Trâmbaciu, Director Unitatea de Management a Proiectului (UMP), a pus accent pe digitalizare și a subliniat că „Ministerul Culturii are nevoie de sprijin din partea asociațiilor și programelor de finanțare”.

În sesiunea dedicată finanțării proiectelor, Ondina Tăut, expert politică culturală europeană, a făcut o amplă prezentare a programelor care oferă resurse pentru proiectele care vizează casele istorice și clădirile de patrimoniu. „Trebuie curaj ca să aplicăm la aceleași fonduri pe care celelalte state europene le accesează natural, să profităm de networking, inclusiv prin afiliere la instituții europene și să dăm dovadă de pragmatism”, a spus Ondina Tăut, pe scena Masteclass Cronicari Digitali „Cine ascultă o casă?”.

 

Sesiunea 3: Valorizare, studii de caz

Cu Iulia Stanciu, STARH A.C.D, Andrei Țânțari – Cumulus Architecture Office, Dan Stoian – SDAC Studio /

Sesiunea 4: Instrumente de finanțare pentru patrimoniul cultural

Cu Irina Iamandescu, Alexandra Stoica, Ondina Tăut și Bogdan Trâmbaciu.

+ Concluzii

Silvia Teodorescu feat. Anca Puiu

 

 

După discuțiile aplicate, participanții au fost invitați să ia parte la o proiecție specială a filmului „Malmkrog” (2020), „o interogare asupra cinematografiei și memoriei”, așa cum îl descrie regizorul Cristi Puiu. Producătoarea Anca Puiu a făcut o introducere în povestea filmului construit în jurul a cinci personaje, în atmosfera începutului de secol XX din Transilvania. Producția este rezultatul a 40 de zile de filmari în conacul Apafi din satul Mălâncrav și îi are în distribuție pe Frédéric Schulz-Richard, Ugo Broussot, Diana Sakalauskaité, Agathe Bosch, Marina Palii și István Teglas.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Human Made Art, prin platforma Cronicari Digitali, cu susținerea Ordinului Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului. Partenerii media sunt Radio România Cultural, Revista Zeppelin, Adevărul, Dilema Veche, Revista Historia. Partenerii new media sunt Ana Rubeli (Aici a stat) și Bogdan Buzuleac.

Banda parteneri Cine asculta o Casa

Sari la conținut