O poveste despre cooperare și răbdare, despre echipă și încredere, toate plecate de la o idee ambițioasă. Casa cu soare s-a născut dintr-un vis frumos – o casă care folosește soarele, construită din lemn, într-o grădină comestibilă. A avut norocul să fie realizată din pasiunea beneficiarilor, cu sprijinul unei asocieri nonformale (Cooperativa de Case) și cu dedicarea multor profesioniști.

(a) Povestea Feydom…

…. a început în Macedonia, în anul 2005, atunci când designerii Filimena și Zoran Radonjanin, lovindu-se neîncetat de lipsa unor piese de care aveau nevoie pentru amenajările lor, s-au hotărât să le creeze singuri

Coordonatori: Ștefan Ghenciulescu, Cătălina Frâncu

Intro:

Ne-am obișnuit destul de tare să gândim teritoriul în termeni de categorii ferme: oraș/sat/natură, industrie/agricultură/servicii, construit/neconstruit, lucru/locuire etc. etc.

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: SCOB

Fotografia alăturată prezintă unul dintre proiectele dosarului ediției de vară Zeppelin. Nu prea arată a arhitectură, să recunoaştem. De fapt, cam arată a ceva ce poate fi şi un colţ de natură, şi un maidan, nişte verdeaţă generică, mai degrabă sălbatică.

(a) Cu fiecare clădire nouă care se construiește, tot mai mulți metri pătrați din spațiul verde dispar. Pe de o parte, noile investiții oferă locuri de muncă și locuințe, dar, pe de altă parte, au un impact negativ asupra mediului natural.

Este istoria unei case ridicate la 1900 într-un București cu un alt aer și cu alte valori. În tot acest timp casa a fost un martor tăcut, a trecut prin istorie aproape anonim, a prins două războaie, câteva schimburi de generații și orânduiri, cutremure și transformări ale orașului.

Recent a fost vernisată expoziția „NOI 2 | WIR 2-Portrete româno-germane” – proiect prin care cei de la Goethe-Institut sărbătoresc „30 de ani de prietenie și parteneriat româno-german în Europa”.

Ioana Pioaru este o artistă vizuală a cărei operă aduce împreună desenul de mână și tehnologia de ultimă generație. Orașul – o dispariție, expoziția sa melancolică, delicată și necruțătoare de la AnnArt Gallery este dedicată acestui mediu dement și inclasifcabil care este Bucureștiul.

Ștefan Ghenciulescu și Cătălina Frâncu despre SuperBANAL – tema ediției Zeppelin #165. „I-am zis SuperBANAL, deși titlul de lucru a fost Arhitectură discretă, pentru că e vorba tocmai de o arhitectură care pornește de la o imagine aparent banală, cum sunt casele biroului Fala

Proiectul pro bono al prestigiosului birou suedez Claesson Koivisto Rune se înscrie în contextul descentralizării administrative și dezvoltării spiritului civic și al responsabilității. Este un proiect-tip, puternic și adaptabil, o reinterpretare a arhetipului casei rurale și o expresie a transparenței și a unei monumentalități temperate.

Vă invităm la o căutare de comori: am răspândit 11 instalații pe ceva mai mult de 1 km2 în zona Uranus-Izvor, în jurul și în curtea Palatului Parlamentului, în parc și pe terenuri virane, în spatele cortinelor de blocuri și pe străduțe istorice.

„Ca artist, trebuie să am curaj. Cred că e nevoie de mai mult curaj să creezi lucruri menite să dispară decât să o faci ca să rămână.“ – Christo

Text: Mugur Grosu
Foto: Petre Dalea, Mugur Grosu