Cutia cu articole

Locuințe sociale din cărămidă, izolate cu alge marine. 24 de apartamente în Ibiza

Locuințele sociale nu trebuie să fie nici plictisitoare, nici să arate ieftin. Unele locuințe sociale se deosebesc ușor de cele „de vânzare” prin finisaje, vorbim despre cele construite în ’80–’90, când aceeași formă era construită pe de-o parte cu piatră și cărămidă aparentă, iar pe de cealaltă, cu PVC. Aici, nu e cazul. De când starhitectura e chestionată pe scară mai largă decât cercurile socialiste ca risipă de resurse, locuințele sociale își continuă ascensiunea ca zonă de experiment și exemplu de bună practică.

Orașul deschis. O conversație la feminin cu Doina Petrescu

Doina Petrescu predă la Facultatea de Arhitectură din cadrul University of Sheffield și, împreună cu Constantin Petcou, a fondat Atelier d’Architecture Autogérée, o asociație-platformă la intersecția dintre arhitectură, planificare urbană participativă, activism și dispozitiv de adresare a problemelor societale prin activarea participativă a unor spații nefolosite.

Grup, breaslă, colectiv. „Femeia-arhitect” în perioada comunistă

Cel puțin trei dintre cuvintele pe care le-am folosit în titlu ridică semne de întrebare dincolo de registrul estetic. Întâi, „breaslă”. Ideea de apartenență la un „grup profesional cu interese comune” (o definiție posibilă a breslei) conține un anacronism cultural, fiindcă direcțiile în care se profesează astăzi în domeniul arhitecturii sunt definite tocmai de interese specifice. Apoi alăturarea de cuvinte „femeie arhitect” sau „femei în arhitectură” ar trebui să mai fie folosită doar ca eventuală notă de subsol în problema ipotetic depășită a îmbrățișării diversității reperelor profesionale. Fără intenția de a diviza sau de a simplifica istoria recentă și privite cu aceste rețineri, cuvintele vor trebui totuși folosite.

Wim Wenders & Toaletele orașului Tokio. Kashiwa Sato, Yoshihiro Saito: Toaletă-reper, Ebisu Station

Noul film al lui Wim Wenders, „Perfect Days”, care a fost turnat în Shibuya – Tokio, a fost inspirat de-un proiect prin care o rețea de arhitecți și designeri celebri a fost construită pentru a proiecta nimic altceva decât 17 toalete

80 Subversiv – un colaj cinematic în facultățile din Cluj. Interviu cu Ioana Păun

Trei lucrări video, care combină mărturii contestatare cu imagini din anii ’80, au fost realizate de cineastul franco-american Jean Christophe Couet, regizoarea Ioana Păun și casa de producție Numa Film.

Ocazie ratată: Strategia Națională a Locuirii 2022-2050

De ce au nevoie arhitecții de strategii guvernamentale?

Text: Cătălina Frâncu, Teodora Vătavu, Liliana Oprea, Andreea Ghenu
Foto: Cătălina Frâncu

LOOKING AT THE BIG PICTURE FROM THE INSIDE. Instalație de Nicolae Comănescu

Artistul Nicolae Comănescu și-a transformat atelierul din strada Biserica Amzei nr. 7- 9 într-o instalație „submersivă” (600x300x400 cm), o meta-construcție din acumulări de materiale

Complexitate și grijă. Centrul Amal Amjahid, Molenbeek-Saint-Jean

Sfârșit de decembrie pe un mal de canal, într-un cartier de care lumea rar vorbește de bine. Complexul numit după o sportivă excepțională născută în Bruxelles nu își strigă prezența.

Nominalizare EU Mies Award: „Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara”

În 2023, Timișoara a fost capitală culturală europeană. Programul a avut mai multe componente principale, printre care și „Locuri” – legat de spațiile orașului –, noi și vechi, regenerare urbană, punerea în discuție a viitorului urban. Una dintre intervențiile principale ale acestui capitol, dar, de fapt, a întregului program a fost Pepiniera

Mânadelucru: Locuri de stat în piața Huet, Sibiu

Mobilierul realizat pentru Piața Huet din Sibiu este unul reversibil și relocabil, dar născut din condițiile specifice și de înțelegere ale contextului respectiv.

Piața Matache, încotro? 

Strada Berzei. Calcane goale și trafic auto. Pietoni puțini și grăbiți, preocupați să traverseze cât mai repede zona. Doar locuitorii cartierului mai merg agale pe trotuar, dar și ei au aerul că nu-și găsesc locul.

Cu Adrian Dohotaru, despre „Culoarul verde-albastru al Someșului” și revitalizarea fostei platforme Carbochim

Adrian Dohotaru, președintele Asociației Societate Organizată Sustenabil SOS, ne-a vorbit despre „Someșul nostru” și culoarul verde-albastru al Someșului – un coridor velo-pietonal ce va lega (în primă fază) localitățile Gilău, Florești, Cluj și Apahida

Sari la conținut