Edito: Coincidenţe

Text: Ştefan Ghenciulescu
Foto: Alexandru Ciubotariu

Mi‑am petrecut primii 26 de ani din viaţă intr‑un bloc modernist din cartierul Buzeşti. La o bună bucată de vreme – după ce atât eu, cât şi părinţii mei am plecat de acolo –, casa, ca şi o bună parte a cartierului au căzut pradă marii operaţii Berzei–Buzeşti. Am susţinut şi promovat în anii care au urmat eforturile de a se păstra ce s‑ar fi putut păstra, dar, incet‑incet, am început să evit zona şi să nu mă mai gândesc la asta. Până de curând, când s‑au întâmplat două lucruri complet separate.

Arhitectură în condiții extreme. Un far în munți: refugiul de la Călțun

2.100 de metri altitudine. Transport posibil doar cu elicopterul. Buget, evident, mic. Condiţiile extreme au cerut un efort de proiectare ca pentru un obiect de multe zeci de ori mai mare, dar au şi determinat un rezultat cu valoare de model. Refugiul e un echipament de primă necesitate, dar şi un eveniment tehnologic, o intervenţie civilizată, un proces colaborativ şi un ansamblu de gesturi arhitecturale esenţiale.

Clădiri pregătite pentru orice, densificare & urbanitate. Interviu cu Călin Negoescu, partener Westfourth Architecture

Ștefan Ghenciulescu: Eco-orice, clădiri inteligente, hot desk, plug-in, co-working, biroul Facebook de Gehry care e o singură casă uriașă etc. Cum se vede dinspre voi, după mai multe zeci de clădiri de birouri în România (și nu doar)?

Călin Negoescu: Noi am avut acest atu formidabil al experienței lui Vlad Arsene, care a lucrat intens în America înainte de a fonda biroul aici. Ceea ce ne-a permis să avem de la început o privire mai clară, și credem și echilibrată, atât din punct de vedere tehnic, cât și economic

Cum a devenit centrala termică birou de arhitectură

Aproape orice se poate reabilita și o construcție oricât de umilă are potențialul de a deveni arhitectură. Chiar și cele mai umile construcții-tip de dinainte de 1990.

Dacă Abruptarhitectura aduna garaje și le recompunea într-o casă lângă București, cei de la Vitamin A au ocupat o porțiune de centrală termică într-un cartier de blocuri din Timișoara.

Casa-vagon cu şapte acoperişuri

Cum se pot recupera (şi deturna) o construcţie existentă, o tipologie tradiţională, un material umil şi imperfecţiunile construcţiei în România de tranziţie

Proiect: Andreas Heierle, Cristina Trofin
Text & foto: Andrei Mărgulescu

Casa dintre oraș și sat. Atelier A2: Casa LK – Harghita

Proiect, text, foto: Barna Lőrincz

Terenul se află la capătul satului Leliceni, într-o zonă de puternică dezvoltare suburbană a orașului Miercurea Ciuc. Mediul construit în jur este unul haotic, un amestec de dezvoltare sălbatică și de ceea ce s-a păstrat din mediul tradițional. Proiectul a fost, în consecință, determinat de o alegere esențială: în locul unei case spectaculoase și autonome, ne-am dorit un obiect reținut și care să se raporteze la niște elemente fixe importante.

magi*k. Istoria media printre straturile de antene. (3) Perioada de tranziţie și contemporană

Text: Ioana Calen*

Într-o perioadă de control excesiv al culturii media, în jurul aparatelor radio și TV și antenelor capricioase s-a dezvoltat un adevărat cult național. Poate consumul excesiv de televiziune din România actuală, mai mare decât în toate țările europene, se datorează formelor reminiscente ale acestui cult,

magi*k. Istoria media printre straturile de antene. (2) Perioada regimului comunist

Text: Ioana Calen*

Societatea Română de Radiodifuziune a trecut, odată cu instalarea regimului comunist, printr-o perioadă de “epurare și purificare” în care a fost înlocuită întreaga echipă de redacție și pedepsită pentru presupusa propagandă anti-sovietică din timpul războiului, când principalele surse de informații erau germane și italienești. Conținutul radio s-a transformat nu doar în ceea ce privește propaganda politică și socială,

Casă scufundată, casă suspendată

Proiect, text: Ciprian Pașca, Lucian Șuvaina, Anca Bordean
Foto: Andrei Mărgulescu

Casă mică, teren mic şi îngust (deja ocupat către stradă), calcane: dacă, așa cum se zice, constrângerile pot stimula creativitatea, atunci această locuință de la marginea Sibiului e un bun exemplu (S.G.)

Re-restaurarea conacului Benedek

Un proiect și apoi alt proiect: în anii ’90, a avut loc o restaurare a conacului, ce practic a salvat clădirea de la dispariție, sacrificând însă o bună parte a substanței istorice. În cadrul operației de acum, am păstrat tot ce s-a putut.

Proiect: LARIX STUDIO
Text: Köllő Miklós
Foto: Szigeti Vajk-István, Köllő Miklós, Szász Adorján

Ce să faci cu o moară stricată? Noua poveste a vechii mori din Suseni

Un sfârșit de drum. Un atac biologic. O demontare piesă cu piesă şi remontare tip lego. Un proiect cu înlocuirea pieselor avariate, cu ferestre abia ţinute în viaţă şi resuscitate, cu pereți humuiți cu greu. Dar cu păstrarea timpului ce a trecut.

Proiect: Larix Studio
Text, foto: Miklos Köllő

Imobil de raport. ADN BA: bloc în centrul istoric al Bucureștiului

O fundătură. Grădini, clasicism decadent, fier forjat, profile Art-Deco, și, la un moment dat, înghesuit pe o parcelă cu multe colțuri, o cascadă de volume, terase, vitraje și pergole.

Text: Ștefan Ghenciulescu
Proiect: ADN BA
Foto: Cosmin Dragomir

Sari la conținut