Cutia cu articole

Organizatori: Goethe-Institut, Zeppelin, Stardust Architects

Intro: Brîndușa Tudor, Anca Cioarec, Ștefan Ghenciulescu

Cu ocazia centenarului Bauhaus, Institutele Goethe din întreaga lume au organizat programe speciale; au adus expoziții, filme, conferențiari etc., dar au și organizat cam peste tot propriile lor evenimente, în colaborare cu organizații locale:

Un loc emoționat și în același timp un model de design respectuos și cu resurse minime. Alexandru Cristian Beșliu a vorbit cu autorii, cu cei care se ocupă de el și cu profesorul Emil Barbu (Mac) Popescu, care a avut un rol fundamental în nașterea acestui spațiu

ElectroPutere AIR (artists in-residence) e un program al centrului de artă contemporană Club ElectroPutere din Craiova. Inițiat în 2016, programul de rezidențe invită artiști internaționali, curatori, gânditori și altfel de practicieni să întreprindă cercetări și să dezvolte proiecte specificie legate de practica lor artisitcă. Are loc în perioada de vară și alternează între apeluri deschise și participări exclusiv prin invitație. Ediția din 2019 a fost curatoriată de Mihaela Varzari (RO/UK)

La final de august, câteva studente la arhitectură, sociologie, antropologie și istorie au ajuns în comuna Balta din Mehedinți unde au studiat potențialul de dezvoltare durabilă al regiunii din prisma valorificării arhitecturii tradiționale și a peisajului cultural local.

Text: Lorena Brează
Foto: Anca Lorinți

Între 22 august și 1 septembrie 2019 s-a desfăsurat la Timișoara proiectul Gastronom: artă contemporană cu patrimoniu culinar, o rezidență artistică cu tema hranei, în care au fost construite trei instalații artistice, concepute de trei artiști români, folosind ca materie primă mămăliga. Conceptele au fost selectate în urma unui concurs.

Text: Elena Stancu
Foto: Cosmin Bumbuț

Acum cinci ani, locuiam cu chirie într-o garsonieră mică în Piața Rosetti din București. Trăiam în 25 de metri pătrați, într-o încăpere înaltă, rece și întunecoasă dintr-o fostă casă naționalizată.

Text: Andrei Răzvan Voinea, Irina Calotă

Parcelări istorice și comunități de vecinătate

Chiar dacă în ultimii ani au fost elaborate din ce în ce mai multe studii dedicate diverselor aspecte legate de istoria urbană românească, în continuare există subiecte care sunt prea puțin cercetate sau care nu beneficiază de o perspectivă comprehensivă de abordare. Tema istoriei locuirii bucureștene de masă a început să își facă simțită prezența în din ce în ce mai multe studii recente, care au puterea de a decela file importante ale evoluției orașelor și societății.

Text: Mugur Grosu
Foto: Alexandra Savu, Dorothee Hasnaș, Mugur Grosu

Acum șapte ani, într-o discuție cu arhitectul Peter Bishop, fost director al Agenţiei de Dezvoltare din Londra, care-și lansa cartea Temporary City, l-am întrebat dacă există loc pentru poezie în marile oraşe. Sigur, mi-a zis, și mi-a povestit despre arhitectul Jaime Lerner, ajuns primar al oraşului brazilian Curitiba

Silvia Niculae este elevă în ultimul an la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București, unde coordonează clubul de film CineHub Tonitza, la care sunt proiectate filme documentare din videoteca One World Romania la Școală și sunt dezbătute subiecte de actualitate legate de drepturile omului. Acum se pregătește, tot prin One World Romania la Școală, să organizeze, împreună cu alți 30 de liceeni din țară, a treia ediție a festivalului AdDoc, primul si singurul festival de film documentar organizat de licee în școlile lor. Ne-a propus acest text „la cald”, scris în noaptea de 15 aprilie, când catedrala Notre-Dame era distrusă de un incendiu devastator.

Text: Mugur Grosu

Există fraze muzicale sâcâitoare ca niște muște, care-ți tot sună-n cap, oricât ai încerca să le-alungi revin iar și iar să te bâzâie, fără să te poți ajuta cu un plici. Fraza din titlu e din aceeași sămânță, îmi revine periodic în minte ca musca și nu-mi dă pace, nu găsesc pliciul. A-nceput cu câțiva ani în urmă când, făcând ordine printr-o cutie plină cu dischete și alte antichități digitale am descoperit un CD de care nu-mi aminteam nimic și pe care scria doar, cu marker negru, ZEUS.

Text: Ștefan Ghenciulescu

Farmecul, problemele și potențialul mahalalei. Densificarea într-un mediu fragil

Să vă spun o poveste despre școala de arhitectură și mahala. Acum câțiva ani, printr-o alegere foarte inspirată a departamentului, atelierul anului 2 de la Universitatea „Ion Mincu” a avut amplasamentele ambelor proiecte din primul semestru în cartierul Andronache, către marginea din nord-est a Bucureștiului. O mahala istorică, dacă vreți, adică o rețea (în cea mai mare parte ortogonală) de străzi de pe la începutul secolului al X-lea, cu loturi înguste și adânci, construite în timp cu case-vagon; un amestec între rural și urban, de fapt un rural mai dens

Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Georgiana Ghenciulescu, Ștefan Ghenciulescu

Nu, nu am plâns la expoziție. Doar așa puțin, la final, când, după un parcurs de tip „silent disco”, în care fiecare vizitator era practic singur cu muzica din căștile wireless și exponatele, ajungeai într-o cameră mare, rotundă, unde, pe un ecran circular rula în buclă sfârșitul unuia din ultimele concerte, inclusiv cu David Gilmour mulțumind publicului – cel de atunci și cel dintotdeauna.