Educație prin desen. Școala italiană

Text: Ștefan Ghenciulescu, în colaborare cu Magdalena Nicola

Desenele din acest articol îi aparțin lui Nicole, elevă în clasa a VI-a la un liceu din Bergamo. Sunt, de fapt, teme pentru acasă la materia „Istoria Artei”. Disciplina și exercițiile nu sunt gândite pentru școli de artă, ci pentru toți copiii – la fel cum cu toții trebuie să învețe matematică, științele naturii și literatură.

Exerciții de design cu mobilier urban. Decebal Scriba. 1973

Text: Mirela Duculescu

Materialele care ilustrează acest articol fac parte din Arhiva Decebal Scriba.

Ar mai fi de amintit faptul că o revoluție a mijloacelor de transport atât individuale, cât și în comun (…), având în vedere incapacitatea acestora de a satisface cerințele ritmului cotidian actual și gradul înalt de poluare pe care îl presupun (…) ar schimba probabil esențial condiția străzii, lucru ce s-ar face simțit și în problema echipamentului stradal.”

Parere sull’architettura. Carmelo Baglivo: o modernitate a incluziunii și incertitudinii

Text: Alexandru Cristian Beșliu
Imagini: Carmelo Baglivo, BAN

Nu întâmplător numele articolului face o trimitere directă la publicația controversată a arhitectului italian Giovanni Battista Piranesi (Observații[1]). Piranesi pleda, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pentru o reevaluare a clasicității

Spațiul public în pandemie. Trei eseuri fotografice din Timișoara și Sibiu

Text: Lorena Brează
Foto: Seba Tătaru, Ovidiu Micșa și Flavius Neamciuc

Atunci când nu-l putem folosi, ne dăm seama, poate mai bine ca niciodată, de importanța spațiului public în viața de zi cu zi și de nevoia de a-l accesa în moduri cât mai variate pentru a ne stabili un echilibru zilnic.

Reinier de Graaf: Un secol ce nu a existat

Intro : Ștefan Ghenciulescu

„Patru pereți și un acoperiș. Despre natura complexă a unei profesii simple.” O carte de Reinier de Graaf

Zeppelin publică rar „starhitecți”. Și când se întâmplă, e vorba mai ales de un proiect izolat, la care, dincolo de focurile de artificii (care au și ele valoarea lor), apar și lucruri mai importante : o (plus)valoare ca loc public, o transformare urbană deșteaptă, spații frumoase, inovație care chiar va duce niște lucruri mai departe…. Sau pentru că exprimă un fenomen care trebuie pus în discuție în mod critic. Sau, pentru că asta e, avem cu toții plăceri vinovate.

PIEȚE, PRIMĂRII, DISTRICTE. Propunere pentru o nouă împărțire administrativă a capitalei

Text, ilustrații: Justin Baroncea
Foto: Mugur Grosu

CONSTATARE

Bucureștiul, dezvoltat pe o structură radial concentrică, a ajuns să fie blocat, atât din punct de vedere administrativ, cât și din punctul de vedere al infrastructurii.

Orașul 1.5

Că va fi scurtă, medie sau lungă, perioada de tranziție spre normalitate o să dureze totuși câteva luni, poate și un an. Noi suntem optimiști că lucrurile se vor îndrepta foarte repede. Proiectul acesta numit Orașul 1.5 vrea să exploreze posibilitățile de a ne face viața mai ușoară în perioada următoare și, de ce nu, de a descoperi noi posibilități pentru o urbanitate mai eficientă, mai bună.

Mai presus de reziliență: Antifragilitate. Planul belgian pentru tranziția către o societate sustenabilă și justă

Text: Oana Bogdan
Foto: Leo Van Broeck

Pe măsură ce țările se grăbesc să iasă din blocajul pandemic, discuțiile se axează pe alegerea dintre sănătate și bunăstare. Eu cred că nu trebuie să alegem. Pentru că sănătatea noastră, și, deci, a planetei, este bunăstarea noastră. Am putea trasa această ieșire pornind de la cauza pandemiei: modul în care oamenii folosesc pământul. Aceasta este boala planetei pe care trăim, cea care a declanșat COVID-19.

Edito: La școală în vremea virusului

Text: Ștefan Ghenciulescu

Învățând din mers

Spaimă și tristețe, desigur, ca la toată lumea. Dar și entuziasm (mult) și pricepere (relativă). Bricolaj balcanic și internet legat cu sârmă.

In memoriam Zeno Bogdănescu (1955-2020)

Text : Ștefan Ghenciulescu

Ne-a cucerit pe loc și definitiv.

Eram studenți la atelierul anului I, în 1990, prima generație după Revoluție. Desena de te dădea pe spate, înțelegea în profunzime și era înnebunit după arhitectură, avea răbdare și se vedea cât îi place să predea. Discutând cu el, îți dădeai seama de cultura lui extrem de solidă și nu doar în domeniul său. A, și mai era și un om extrem de drăguț, de cald și de respectuos cu noi toți. Impunea fără a fi sever.

Edito: You are here

Text: Mugur Grosu

Ce poate fi mai reconfortant, când te-ai rătăcit, decât acel reper de pe hartă care-ți indică unde te afli: you are here. Poate doar semnul care-ți indică o destinație. Nu-i de mirare că în 2014 MoMA a achiziționat pentru colecția sa permanentă o reprezentare a simbolului roșu în formă de lacrimă răsturnată, pe care designerul danez Jens Eilstrup Rasmussen îl crease pentru Google Maps.

BAUBAU / Bauhaus 100 București

Organizatori: Goethe-Institut, Zeppelin, Stardust Architects

Intro: Brîndușa Tudor, Anca Cioarec, Ștefan Ghenciulescu

Cu ocazia centenarului Bauhaus, Institutele Goethe din întreaga lume au organizat programe speciale; au adus expoziții, filme, conferențiari etc., dar au și organizat cam peste tot propriile lor evenimente, în colaborare cu organizații locale:

Sari la conținut