Rockwool - fabricat in Romania

revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X

MUZEUL POMPIERILOR. Renovarea vechii stații de pompieri Poble Sec din Barcelona

Din textul voit lipsit de orice lirism al arhitecților (mai jos) lipsește orice referire la estetică sau „filozofie”. Când am vizitat însă împreună cu Miguel Roldán muzeul (pe atunci încă neterminat), mie mi s-a părut un proiect cu multă poezie și chiar cu un ușor aer oniric: lumina devine aproape materială, aceeași culoare strălucitoare se așează peste elemente vechi și noi, iar la acestea se adaugă delicatețea articulărilor și a golurilor curbe tăiate în pereții vechi și repetiția și suprapunerea obsesivă de elemente metalice verticale. Mi se pare și că proiectul exprimă foarte bine un anumit spirit specific Cataloniei, Spaniei dar (în moduri diferite) și unor cu totul alte țări, cum ar fi Elveția sau Italia cea din vremurile bune: aproape fiecare element și proces sunt logice, raționale și precise – de la planul funcțional și curat, la structură și gramatica detaliilor ; apoi, tehnologia e extrem de importantă (o grindă-perete Virendeel recompune întregul spațiu în jurul său), fără a urla însă la tine cât de inovatoare și de sexy e ea; iar, la un moment dat, toată logica și raționalitatea sunt deturnate sau sublimate către un rezultat care vorbește despre multe alte lucruri (Ștefan Ghenciulescu)

Proiect: Roldán + Berengué, arqts.
Text: José Miguel Roldán, Mercè Berengué
Foto: Jordi Surroca

Despre proiect

Fosta stație de pompieri din Strada Lleida, Barcelona, construită pentru Expoziția Internațională din 1929, a fost transformată într-un Centru de Prevenire a Incendiilor, parte integrantă a rețelei de spații culturale „Montjuïc, muntele muzeelor”.

*plan de situație – Montjuïc, muntele muzeelor

 

Clădirea originală

Proiectată de arhitectul Emilio Gutiérrez, a fost prima cu acest program construită în în Spania și este singura stație de pompieri istorică păstrată încă în Barcelona.

*din arhiva foto a Consiliului Orașului Barcelona, 1929

 

A funcționat ca stație de pompieri până în anul 2000 și apoi a devenit secție de poliție pentru Poliția Națională, până în anul 2011. Stația este încadrată ca clădire de categoria D în Planul de protecție specială din Catalogul de Monumente Arhitecturale, ceea ce înseamnă că ar fi putut fi demolată în urma unui studiu documentar.

Inițial, consta din trei nave care formau un U în jurul zonei centrale de parcare. Nava, înaltă de două etaje, era legată de primul nivel printr-un balcon deschis către spațiul central. Construcția folosea tehnicile epocii sale: structura verticală era făcută din pereți masivi din cărămidă, etajele erau construite cu grinzi metalice și bolți catalane, iar acoperișul era susținut de un sistem de grinzi metalice cu zăbrele și căpriori din lemn.

 

*situația existentă în 2014

 

Clădirea nouă

Programul conține o expoziție, zone de educație și comunicare și se concentrează asupra prevenirii incendiilor, dezastrelor și situațiilor de urgență. În același timp, clădirea funcționează ca loc de întâlnire pentru asociațiile de pompieri pensionari. Expozițiile folosesc colecțiile extinse și valoroase ale Departamentului de Pompieri din Barcelona, care constau dintr-o multitudine de materiale precum vehicule, utilaje, echipamente, uniforme și o importantă colecție de fotografii.

 

Intrarea principală a muzeului recuperează accesul lateral istoric pentru vehicule, evitând astfel o intrare monumentală pe axa de simetrie. Modificarea face de altfel ca intrarea să fie vizibilă dinspre strada Tamarit și leagă clădirea direct cu Avenida del Paral·lel.

Zona de parcare internă a mașinilor de pompieri a devenit un spațiu de expoziție și a fost deschisă spațiului public: o stradă simbolică acoperită.

Un dialog al sistemelor de construcții

Proiectul a constat din reabilitarea integrală, conservarea și adaptarea celor mai importante elemente tipologice precum zona de parcare centrală și turnul, care era utilizat inițial pentru instruire și pentru uscarea furtunurilor. Acesta este integrat ca un element de conexiune verticală, simbolic și funcțional.

Adăpostirea noului program a necesitat extinderea suprafeței cu 30%, optimizarea spațiului de circulație și creșterea permeabilității vizuale între diversele nave.

Principala transformare s-a concentrat pe nava posterioară. Am extins suprafața de la 2 la 4 etaje și am amplasat aici scara principală. Întreaga clădire este acum conectată vizual, iar acoperișul și terasele sunt încorporate în program.

Am înlocuit fațada oarbă din cărămidă către terasă cu un perete-cortină din stâlpi de oțel de care atârnă cele 3 etaje noi și se sprijină acoperișul.

Peretele-cortină din stâlpi de oțel de 8x12x0,8 cm, amplasați la 50 cm distanță unul de celălalt, lucreazăo grindă Vierendeel lungă de 24 metri și înaltă de 2 metri (fără elemente diagonale). Este susținută pe doar doi piloni în colțuri, pentru a lăsa parterul liber.

Colțurile devin puncte de întâlnire. Deschiderile vechi din pereții laterali interiori au fost înlocuite în unele noi, amplasate în colțuri. Circulația are acum loc pe diagonală, iar, prin optimizarea spațiilor de circulație, navele laterale sunt eliberate și pot funcționa ca spații de expoziție.

Noile ferestre și uși sunt arcuite, păstrând astfel logica pereților portanți din cărămidă. Au fost realizate prin metoda foarte delicată a tăierii cu disc prin zidărie.

*Desenul decupajelor în pereții de cărămidă

Energie, lumină și climă

Sistemul de aer condiționat prin stratificare difuzează aerul numai în părțile inferioare ale clădirii. Consumul este redus cu 30%, deoarece numai volumul ocupat este climatizat; podelele radiante sunt utilizate atât pentru încălzire, cât și pentru răcire. S-a obținut o reducere suplimentară prin utilizarea de senzori de CO2 și un sistem de flux de aer variabil care permite adaptarea în timp real la nevoi. Radiația directă dinspre sud este evitată prin înlăturarea luminatorului vechi din acoperiș. Spațiul este însă în continuare puternic luminat, prin marele gol central al fațadei principale.

 

 

Info & credite

 

FIREMEN MUSEUM, FIRE PREVENTION CENTER BCN – Renovation of the Old Poble Sec Fire Station in Barcelona

Arhitectură: José Miguel Roldán i Mercè Berengué, Roldán + Berengué, arqts.
Colaboratori: Vicenç Sanz, Zana Bosnic, Marc Rifà, David Bravo, Dora Filipovic, Nika Keller, Juanjo Pérez Jarque, Andrea Lupiac
Structură: Manel Fernández – Bernuz-Fer Fernández Arquitectes
Investitor: Departamentul de siguranță, prevenție și mobilitate, Consiliul local Barcelona/Safety, Prevention and Mobility Department, Barcelona City Council
Arie teren: 1.095 m2 / Arie desfășurată originală: 1.095 m2
Arie desfășurată extinsă: 1.433 m2
Loc: c/ Lleida 30 08004 Barcelona
Inaugurare: 11.11.2016

Sari la conținut