Pe 12 noiembrie s-a lansat prima versiune a arhivei online dedicate Parcului IOR.
De ce o arhivă?
De-a lungul anilor, oamenii care au participat la acțiunile de protejare a parcului au documentat transformările acestuia, protestele, intervențiile asupra spațiului verde și experiențele comunității. O mare parte dintre aceste materiale au rămas însă dispersate în arhive personale, pe telefoane, calculatoare sau în diferite spații de stocare.
Arhiva își propune să adune și să organizeze aceste materiale într-un spațiu comun, în care informațiile să poată fi păstrate, cercetate și puse în relație. Procesul nu a presupus doar colectarea fișierelor, ci și identificarea, selectarea, descrierea, catalogarea și contextualizarea lor, astfel încât fiecare material să poată contribui la înțelegerea unei istorii mai ample.
Demersul pornește de la ideea unei arhive construite din perspectiva comunității, o formă de istorie „de jos”, care păstrează experiențele și documentele celor implicați direct în viața parcului și în apărarea lui.
„Această arhivă este un proiect în desfășurare – și presupune un volum de muncă complex, de lungă durată, care depășește simpla adunare de fișiere. Se construiește pe măsură ce adunăm, piesă cu piesă, tot ce știm și ce găsim, printr-un efort de cercetare și sistematizare care cere timp, resurse și rigoare. În esență, ne dorim ca ea să fie un instrument viu orientat spre recuperarea parcului de către comunitate. Asta se reflectă atât în ceea ce alegem să includem și să adunăm pas cu pas, cât și în felul în care o animăm și o facem vie.”
Ce cuprinde arhiva?
Materialele arhivei urmăresc mai multe etape ale istoriei acestui teritoriu: istoria moșiei Dudești-Cioplea (1800–1966), formarea și transformările parcului (1966–2005), retrocedarea celor 12 hectare și evoluțiile juridice și administrative din 2005 până în prezent. Cea mai amplă parte a arhivei este dedicată însă documentării mobilizării comunității începute în 2013
Arhiva include documente legislative și administrative, hărți, fotografii și filmări, materiale de presă, petiții, înregistrări ale acțiunilor și protestelor, mărturii ale locuitorilor, documentări ale distrugerilor și intervențiilor asupra spațiului verde, materiale despre străjerit și despre biodiversitatea parcului. Sunt reunite, de asemenea, materiale provenite din practici artistice și culturale legate de IOR.
Aceste documente nu sunt privite izolat, ci puse în relație pentru a urmări atât istoria locului, cât și felul în care comunitatea s-a organizat, a documentat schimbările și a încercat să îl protejeze.
-
+7
Cum este construită și organizată arhiva?
Arhiva are trei componente complementare. Arhiva digitală cuprinde totalitatea materialelor colectate, inclusiv fișiere care nu sunt destinate publicării online. Aceasta este păstrată pe suporturi fizice și în spații de stocare digitală și include catalogul materialelor. Arhiva online face accesibilă public o parte dintre aceste materiale, într-o formă organizată, care permite explorarea și căutarea lor. Arhiva fizică păstrează materialele originale în format analog, adunate de-a lungul procesului de documentare.
Prima versiune a arhivei online pune la dispoziție o selecție de materiale din arhiva digitală. Organizarea ei pornește de la două modalități de explorare: colecțiile, care grupează materialele în funcție de tipul, proveniența sau contextul lor, și temele, care urmăresc subiectele și perioadele istorice documentate. Aceste teme au fost dezvoltate pornind de la grupurile de lucru constituite în procesul de cercetare și arhivare și se intersectează între ele, pentru a permite urmărirea mai multor perspective asupra aceleiași istorii.
Materialele sunt însoțite de informații descriptive și etichete care permit filtrarea și căutarea în funcție de perioadă, tipul materialului, subiect sau alte criterii relevante. Arhiva este un proiect în lucru, iar lansarea acestei prime versiuni reprezintă un prim pas într-un proces de organizare, completare și dezvoltare care va continua.
Un proiect colectiv de cercetare și arhivare
Procesul de arhivare a fost realizat colectiv, prin demersuri și implicări constante și diverse, contribuind, prin aceste forme de documentare și conservare, la păstrarea memoriei locului. Acest lucru a fost posibil datorită implicării comunității, a mișcării civice „Aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure” și a voluntarilor, care au susținut și alimentat constant acest proces de recuperare și arhivare. Sunt recunoscute și apreciate contribuțiile tuturor celor care au participat și continuă să construiască acest demers colectiv, un spațiu comun care crește și prinde formă prin energia și implicarea fiecăruia.
Arhiva a fost construită prin contribuția mai multor grupuri de lucru, organizate în jurul temelor și perioadelor istorice documentate.
Pentru tema Istoria protestelor, acțiuni, petiții au contribuit Corina Juravlea, Cosmin Fîciu, Ingrid Ene, Andreea David, Rodica Negri, Iulia Drăghicescu și Malexan, cu sprijinul voluntarilor Sînziana Cătonoiu, Ștefan Burlacu, Adela Bulumac, Tudor Rachieru și Florentina Gavrilă. Mulțumiri Andreei Nicuțar și Andreei Grama.
Grupul dedicat temei Distrugerea parcului: cartări, distrugeri, străjeri a fost format din Vlad Dragne, Ionuț Marian Constantin, Andreea David, Radu Mocanu și Malexan. Mulțumiri Cătălinei Pîslă, Iulianei Sâmbotin, lui Vlad Paul și Rodicăi Negri.
Pentru documentarea Istoriei retrocedării (2005–prezent) au contribuit Andreea David, Malexan și Diana Mihai. Tema Mărturii a fost documentată de Diana Mihai, Radu Mocanu, Andreea David și Malexan, cu sprijinul voluntarilor Florentina Gavrilă, Anastasia Munteanu, Atena Bercuci și Diana-Ștefania Lișman. Mulțumiri Andreei Nicuțar, lui Marian Iacobescu, Rodicăi Negri, Iulianei Sâmbotin, lui Cristi Popescu și lui Andrei Armianu.
De Istoria parcului (1966–2005) s-au ocupat Andreea David, Malexan și Diana Mihai, cu sprijinul voluntarei Florentina Gavrilă. Mulțumiri lui Marian Iacobescu. Istoria moșiei Dudești-Cioplea (1800–1966) a fost documentată de Ioana I. Păun și Marian Șteică, iar tema Legislație de Andreea David și Dan Trifu. Pentru tema Natura în IOR a contribuit Malexan.
Voluntari Florentina Gavrilă, Ștefan Burlacu, Tudor Rachieru, Adela Bulumac, Anastasia Munteanu, Atena Bercuci și Diana-Ștefania Lișman, precum și Sînzianei Cătonoiu și lui Alice Ion. Mulțumiri speciale Florentinei Gavrilă pentru ajutorul oferit în realizarea automatizărilor și pentru generozitatea cu care și-a împărtășit cunoștințele.
Credite proiect arhivă
Coordonare, conceptul arhivei și arhivare: Maria Malexan Alexandrescu. Dezvoltare website: Tiberiu Buzdugan. Texte: Georgia Țidorescu, Ingrid Ene, Andreea David, Maria Malexan Alexandrescu. Grafică website: Raluca Ungureanu, Victor Stanciu. Asistenți arhivare: Diana Mihai, Ionuț Marian Constantin. Ajutor arhivare: Andreea David. Asistență catalogare: Atena Bercuci, Adela Bulumac, Ștefan Burlacu, Andreea David, Cosmin Fîciu, Florentina Gavrilă, Corina Juravlea, Diana-Ștefania Lișman, Anastasia Munteanu și Tudor Rachieru. Materiale Video: Vlad Dragne, Radu Mocanu, Ioana I. Paun. Arhivare, contribuții și organizare de materiale și informații: Andreea David, Vlad Dragne, Iulia Drăghicescu, Ingrid Ene, Cosmin Fîciu, Corina Juravlea, Ioana I. Păun, Radu Mocanu, Rodica Negri și Marian Șteică.
Lansarea arhivei a avut loc în cadrul expoziției „Aici este și va rămâne un parc”, curatoriată de Georgia Țidorescu și găzduită într-un apartament cu vedere spre cele 12 hectare retrocedate.
*timeline
–
Organizatori: Aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure
Parteneri: Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc, Scoala Federico Garcia Lorca, Revista ARTA, Scena9, Revista Zeppelin
Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național AFCN.
www.aiciestesivaramaneunparc.ro
Revistă / publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii
Articol în cadrul ediției „Toamna 2026 – Vara 2027” / Zeppelin/ Online
